Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
UN NEBUN FAGADUIESTE SI-NTELEPTUL S-AMAGESTE - comentariu
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Anton Pann k4b2bt

Intr-o zi, Nastratin Hogea, cearta c-un vecin avand,
Fuse tras in judecata, pentru dansul jalba dand;
Nastratin, plecand sa mearga spre a se infa\i=a,
Baga-n san un pietroi mare =i se-nfa\i=a a=a:
Cand paratorul de dansul spunea cate ii placea,
Nastratin pe taina sanul i=i arata =i tacea.
Judecatorul, vazandu-l ca i=i batea sanul plin,
Toata dreptatea o dete in partea lui Nastratin;
Dupa ce jeluitorul fu d-aci afara dat,
Zise lui Nastratin Hogea: — „Scoate ce mi-ai aratat“;
El, sco\and indata piatra, o puse cu cinste jos,
Si se trase la o parte cu chip prea politicos;
— „Dar ce este asta“? zise judecatorul batran.
— „Este darul, el raspunse, ce \i-l aratam in san.“
Calitatea cea mai de seama a acestei istorioare in care e denun\ata venalitatea impar\itorilor drepta\ii pe vremea lui
Nastratin Hogea este conciziunea. Cerin\a clasica: Le plus dans le moins e indeplinita cu prisosin\a. Pe un spa\iu minim, in numai versuri, se nareaza o intamplare =i se contureaza doua caractere: acela al judecatorului luator de mita =i acela, nastratinesc, al lui Nastratin. Dupa cum se vede din toate
intamplarile lui Nastratin relatate de Anton Pann, dar =i din alte povestiri cu caracter popular, pana la Mo= Ion Roata a lui Creanga, nastratinismul consta in afi=area unei false naivita\i, a unei nerozii simulate, facuta cu scopul de a pacali pe interlocutor. Aceasta face\ie populara nu este altceva decat o modalitate satirica la adresa celor mari, a prostiei =i
infumurarii.
Economia mijloacelor este totul in aceasta mica snoava, foarte asemanatoare prin comicul de situa\ie cu o schi\a caragialeana; daca la mijloc n-ar fi aspectul ei cvasifolcloric
=i, implicit, o mai larga cuprindere caracterologica in timp =i
in spa\iu. Textul este pura versifica\ie, lipsita de cea mai mica inten\ie poetica, in in\elesul propriu al cuvantului, un text prin excelen\a prozaic, simplu vorbind, de=i, data fiind obi=nuin\a noastra cu genul antonpannesc, de neconceput in proza. Ca in toate scrierile lui Anton Pann, versul are o anume mecanica spontana, constrangatoare la conciziune, de cele mai multe ori fara grija prea mare pentru ritm =i rima. =i, cu toate acestea, cel pu\in in cazul de fa\a, cursivitatea frazei este in perfect acord cu ritmul versurilor, iar cateva rime — aparute spontan — sunt intr-adevar rare: infa\i=a — a=a; plin


— Nastratin. Grija pentru relatarea cat mai exacta a situa\iei tipice atrage dupa sine o mare proprietate a termenilor. De pilda, a celor juridici: cearta, tras in judecata, a se infa\i=a (la judecata), jeluitor, par`tor. Ritmarea nara\iunii este data de timpul =i modul verbelor. Genericul se exprima aici prin gerunziu, ca pentru a sugera continuitatea: avand, dand, plecand, vazand; durata, prin imperfectele: spunea, placea, arata, tacea, batea; epicul pur, prin perfectul simplu: fuse, baga, dete, fu afara dat, zise, puse, se trase; dramaticul, prin prezentul indicativ: este.
Intorsatura dramatica din final produce o extraordinar de precisa notare a gestului nastratinesc:
El, sco\and indata piatra, o puse cu cinste jos
Si se trase la o parte in chip prea politicos.
Mai ales locu\iunea verbala a pune cu cinste... este de o inimitabila ironie =i de un fin umor. Nastratin ramanand mai interesant — in cele din urma — prin gesticula\ie decat prin vorbire, ca =i mo= Ion Roata, care se duce sa ridice pietroiul cu ipocrita seriozitate.
Oralitatea povestitorului, ca =i aceea a personajelor, este perfecta. Astfel popularul d-aci (fonetism muntean, versul ),
intr-o construc\ie pasiva: fu d-aci afara dat, indica foarte precis gestul povestitorului, de expediere cu mana. Mai mult inca, se poate vorbi — in cazul de fa\a — de o adevarata punere in scena, bazata pe un quiproquo =i prevazuta cu o poanta, rezolvata
in cele doua replici din final.
Faptul ca apologul — adica povestirea moralizatoare — nu se sfar=e=te cu o lec\ie de morala, ca la scriitorii vechi, confera modernitate — daca putem s-o numim a=a — compunerii antonpanne=ti, in sensul ca accentul cade pe ceea ce numim comportament. Cel mult titlul poate fi privit ca o concluzie moralizatoare formulata in chip de proverb.



Povestirea, mica sceneta, este ilustrarea lui, plastica =i concisa.
Tot in vederea acestui lucru, a discursivita\ii oral-teatrale, de mare conciziune =i sugestie pantomimica, mai observam ca versurile cuprind unita\i sintactice perfect constituite. Cezura
insa=i ajuta exprimarea clara, neteda. Acurate\ea relatarii este apoi sus\inuta de faptul ca gerunziile (avand, dand) =i imperfectele (placea, tacea) sunt puse — pentru relief — in rima (uneori in rima interioara) =i sub accentul trohaic scurt, lasat, in final, fara silaba neaccentuata:
In-tr-o zi, Nas-tra-tin Ho-gea, / cear-ta c-un ve-cin a-vand,
Fu-se tras in ju-de-ca-ta / pen-tru dan-sul jal-ba dand.
Cand pa-ra-to-rul de dan-sul / spu-nea ca-te ii pla-cea
Nas-tra-tin pe taina sa-nul / i=i a-ra-ta =i ta-cea.
Gerunziile =i imperfectele noteaza continuul relatarii =i predomina in primele versuri. In celelalte , din exact momentul pronun\arii sentin\ei, predomina perfectul simplu (cu excep\ia replicilor in stil direct, care au predicatele din princi pala la prezent =i cele din subordonate la perfectul compus): fu dat, zise, puse, se trase, raspunse, ca pentru a marca faptul consumat pe loc. Grija pentru precizie, ceruta de natura temei
=i a subiectului, exclude orice lirism, de=i avem in fa\a noastra o poezie. Poezia insa rezulta din totala naturale\e =i spontaneitate cu care sunt spuse lucrurile, parca =tiute de toata lumea, dar configurate in chipul cel mai original sub pana finului Pepelei.





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite