Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
TEME ALE OPEREI -; MIHAIL SADOVEANU
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Fiu al pamantului glorios al Moldovei, Mihail Sadoveanu a fost un scriitor deosebit de profilic, lasand o opera monumentala care se intinde pe o jumatate de secol. n2u15ui
M. Sadoveanu evoca istoria unui popor, dandu-i dimensiuni mitice, individualizand-o. El este in primul rand un povestitor (continuator al lui Neculce si Creanga), iar povestirea capata rezonante de poem sau balada, pastrand accente de revolta si un profund sentiment de nemultumire, generat de nevoia de libertate. In acest sens, descoperim tendinta de retragere in trecut si de rezistenta in fata civilizatiei (“Hanu Ancutei”, “Tara de dincolo de negura”).
Indivizii sunt conditionati istoric si social, supusi legii sau lipsei de lege, careia i se substituie “legea baltagului”, nescrisa: fapta unui devine fapta tuturor, sangele cere sange si mortii poruncesc celor vii.
Eroii lui Sadoveanu sunt exponenti au unor categorii, tipuri sau arhitipuri, exemplare pentru umanitate prin faptele lor: autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan, Tudor Soimaru, Stefan cel Mare, razesi, boieri, militari, popi, avocati, vanatori, diplomati, curteni, functionari, negustori. Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a individului, descriind lumea satului si a targurilor de provincie, realitatile prezente, dar si cele care apartin istoriei sau unui trecut imemorial, pe care documentele nu-l pot atesta (“Creanga de aur”).
Originalitatea operei este data de capacitatea scriitorului de a se contopi cu lumea evocata, astfel incat un singur narator, autorul insusi, povesteste viata din trecut si cea de azi.
Ceea ce da farmec povestirii este taina pe care o au unele personaje si care poate nici pana la sfarsitul lucrarii nu este dezvaluita.
Sadoveanu este, asadar, un scriitor de tip “arhaic”, atras de “epopeic, mitic si tragic”.
Temele operei sadoveniene sondeaza “experienta artei populare si a celei culte, ele se repeta in variante” (G. Calinescu).



1. In primul rand scriitorul se opreste asupra vietii satului romanesc (si ca reflex al samanatorismului si al poporamismului epocii), ramanand credincios ideii marturisite de scriitor: “Taranul a fost principalul meu erou”.
Dupa Ion Creanga si Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu a imbogatit substantial traditia prozei de inspiratie rurala.
In povestirile inspirate din lumea satului, taranul pastrator al unei lumi vechi, arhaice si patriarhale, este in conflict cu elementul civilizatiei moderne, cu oficialitatile statului la tara. Eroii sadovenieni sunt oameni cu o anumita structura sufleteasca, oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al dreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii etice statornicite din vremuri imemoriale.
Rabdatori in suferinta, taranii lui Sadoveanu tin tainic ascuns in sufletul lor dureri nestinse si fie se retrag in mijlocul naturii, fugind de fortele ostile, pentru a-si pastra parca puritatea si intreaga umanitate (“Nada florilor”, “Tara de dincolo de negura”), fie rabufnesc cu violenta, implinindu-si dreptatea si mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane (“Hanu Ancutei”, “Noptile de Sanziene”).
Mediul rural este prezent la Sadoveanu in “Dureri inabusite”, “Crasma lui Mos Precu”, “O istorie de demult”, “La noi in Viisoara”, “Bordeienii”, “Baltagul”, “Hanu Ancutei”.
Lumea de altadata, din vechimea poporului roman, cu asezarile si sufletul ei, e reconstituita din negura departarilor in volumul de povestiri “Hanu Ancutei”.
Hanul, moara, crasma, iarmarocul sunt specifice literaturii sadoveniene. Aici, personajele lui Sadoveanu retraiesc intamplari de demult, vocatia lor adevarata fiind placerea vorbei, confesiunea.
Iubirea si admiratia pentru taranul roman apar in “Baltagul”, roman ce propune un model uman de neuitat, este intruchipat prin Vitoria Lipan, figura reprezentativa pentru oamenii de la munte, pastratori ai unei vieti arhaice.
“Baltagul” este un exceptional “poem al naturii si al sufletului omului simplu, o <Miorita> in dimensiuni mari” (G. Calinescu).
Romanul aduce o lume arhaica in care satul romanesc este pastratorul specificului nostru national, al unui mod propriu de a gandi, simti si reactiona in fata problemelor cruciale ale existentei.
2. Imaginea sumbra si apasatoare, desfasurata sub un cer cenusiu, o gasim si in schitele, nuvelele si romanele care abordeaza lumea provinciei. Intre lumea satului si cea a targului nu este o mare deosebire, avand in vedere ca targul e un sat mai mare, cu oameni gospodari in toata puterea cuvantului.
M. Sadoveanu este un creator de atmosfera; universul prozei sale cu subiect din viata targurilor este inchis, sufocant, in el se consuma destinele tragice ale familiei burgheze inecata de prejudecati. Evocarea provinciei implica si prezentarea rapacitatii lumii burgheze (“Cazul Eugenitei Costea”). Mediul este sufocant, existenta este stearsa (“Floare ofilita”, “Insemnarile lui Neculai Manea”). Dar spiritele aspira spre o alta lume, ele nu raman sa se ofileasca, incearca sa se salveze, depasirea conditiei rezolvandu-se insa tragic (“Balta linistii”, “Apa mortilor”, “Locul unde nu s-a intamplat nimic”, “Haia Sanis”).
3. Mihail Sadoveanu creeaza romanul istoric romanesc. Evocarea istorica sadoveniana se intemeiaza pe o larga informatie, scriitorul a dus o sustinuta munca de adunare de material, de cercetare, documenare. El reconstituie astfel epic istoria Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare pana la Duca-Voda, dezvoltata intr-o tema unica, lupta pentru independenta nationala si dreptata sociala.



Istoria Moldovei este prezentata in trei etape: secolul al XV-lea (Stefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion-Voda cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Stefan Tomsa, Vasile Lupu, Duca-Voda). Pe langa personajele cunoscute in romanele istorice, scriitorul creeaza arhetipuri, modele exemplare care traiesc intr-o patrie eterna.
Sadoveanu vede istoria ca pe o scena imensa, in care se misca comandanti de osti si mari voievozi, intr-un spatiu epopeic, legendar si mitic. Personajele, desi desfasoara adevarate energii, se supun destinului si dispar.
Cele mai cunoscute opere istorice sadoveniene sunt: “Creanga de aur”, “Fratii Jderi”, “Soimii”, “Nicoara Potcoava”, “Neamul Soimarestilor”, “Nunta Domnitei Ruxandra”, “Zodia Cancerului”.
Cele mai evidnete procedee in crearea acestor opere autentice si originale sunt: introducerea aspectelor mito-folclorice in conturarea personajelor, reliefarea existentei ca un fenomen parcurs in etape, introducerea unor personaje cu statut de observatori ai vietii din Moldova si alcatuirea naratiunilor intr-o maniera propice conturarii imaginii de frasca a societatii.
Se mai poate aduga si faptul ca multe personaje, oameni din popor sau domnitori, devin simboluri ale unor sentimente inaltatoare. Predominante sunt sentimentul datoriei si al sacrificului pentru tara si neam (ca exemplu Stefan cel Mare si cei din familia Jderilor sau Tudor Soimaru din “Neamul Soimarestilor”).
Aspectele mito-folclorice sunt evidente in capodopera romanului istoric “Fratii Jderi”. Stefan apare ca un erou ales, el are un semn pe bratul drept si este privit de toti ca ca un erou cu aura legendara. Circula printre oameni diverse zvonuri despre Maria Sa, iar acestea devin legende, acceptate de popor, ca fapte. Toate insa converg spre aceeasi idee: Stefan isi iubeste poporul, iar acesta il divinizeaza pe domnitor.
In roman apar si credinte populare, obiceiuri si traditii vizand viata de zi cu zi a oamenilor. O buna cunoscatoare a acestora este jupaneasa Ilisafta, sotia lui Manole Par Negru si mama Jderilor, care emite ideea ca destinul omului este reprezentat de un urs din munte. Daca ursul este harnic, flacaul se casatoreste mai repede, daca e mai lenes ajunge “holtei batran”.
La Sadoveanu perceperea vietii ca un fenomen parcurs in etape apare in roamnul “Fratii Jderi” care este structurat in trei volume si fiecare reprezinta o etapa existentiala: “Ucenicia lui Ionut” reprezinta adolescenta, “Izvorul Alb” inseamna maturitatea si este cartea iubirii matrimoniale, iar “Oamenii Mariei Sale” ar reprezenta batranetea si sacrificiul in lupta pentru apararea tarii.
In alta carte, “Nicoara Potcoava”, sunt reliefate personaje cu statut de simbol al etapelor existentiale: Alexandru -; tineretea, Nicoara -; maturitatea, Petrea, tatal celor doi -; batranetea.
Pentru a realiza o reflectare obiectiva, Sadoveanu introduce in multe din naratiunile sale personaje care au rolul de observatori si reflectori ai faptelor vazute in Moldova. In “Fratii Jderi” apar solii venetieni care sunt impresionati de personalitatea lui Stefan, vad ca societatea nu are un stadiu prea inalt de dezvoltare, dar sunt incantati de ospitalitatea si caldura moldovenilor si de felul lor de a fi si de a gandi. Aceleasi lucruri le constata si ducele de Marrienne din “Zodia Cancerului” care observa viata, conceptiile oamenilor din popor din vremea lui Duca-Voda.



In romanele istorice, Sadoveanu contureaza imagini veridice ale societatii. El aduce numeroase date despre epoca reflectata, limbajul este adecvat. Imaginea de fresca a societatii apare in toate cartile. Autorul prezinta in “Fratii Jderi” modul de organizare a societatii, care este, dupa unii critici, acela bazat pe modelul familiei. Impresia aceasta este data de faptul ca relatiile dintre conducator si popor sunt de tip familial. Domnitorul are grija parinteasca de supusi, el participa la evenimentele oamenilor: hramuri, cumetrii, boteaza prunci sau initiaza in arta militara feciori ai oamenilor devotati.
Tara este descrisa pe timp de pace, dar si pe timp de razboi. Stefan ii infrunta pe turci la Vaslui, prilej cu care isi demonstreaza talentul strategic exceptional invangadu-i pe otomani.
Stefan apare si in aceasta carte ca un voievaod ideal care si-a inchinat viata libetatii Moldovei.
In alte lucrari istorice, ca “Neamul Soimarestilor” sunt prezentate si luptele sociale si confruntarile dintre razesi si boierimea locala. Este cazul lui Tudor Soimaru, devotat lui Tomsa, dar, pentru ca domnul a fost inlocuit de Ieremia Movila, intra in conflict cu Stroe Orheianu, la mijloc fiind pamanturile razesilor lasate ca rasplata de insusi Stefan. Eroul face dreptate, insa existenta razesilor din tinutul Orheiului va fi multa vreme zbuciumata de lacomia boierilor.
4. Sadoveanu, prin intreaga sa literatura dezvaluie frumusetea si armonia peisajului natural romanesc, comuniunea adanca a omului cu natura.
Natura este prezenta in toate momentele insemnate ale evocarii sadoveniene: in istorie -; ea vede, aude, simte, traieste si inregistreaza; insoteste omul in zbuciumul tineretii sale, sau mai tarziu, in amintirile lui, ea nu-l paraseste niciodata. Padurea, muntele, balta sunt locuri de liniste si reflectie, de ocrotire a sufletului omenesc de violenta existentei, oaza a echilibrului si a libertatii depline. Orice simtire a inimii se proiecteaza in natura, natura devine stare sufleteasca. Sadoveanu canta toata materia: apa, aerul, pamantul in metamorfozele lui.
Natura apare in: “Dumbrava minunata”, “Tara de dincolo de negura”, “Imparatia apelor”, “Maria-sa Puiul Padurii”, “Noptile de Sanziene”, “Valea Frumoasei”, “Ochi de urs”, “Ostrovul lupilor”, “Nada florilor”.
Prin evocarea lirica a peisajului romanesc, a continuitatii si a permanentei noastre, a pulsatiei pamantului si a marilor miscari cosmice, M. Sadoveanu este un mare poet al naturii, monumental si inconfundabil.

In ceea ce priveste romanele lui Sadoveanu, G. Calinescu le clasifica astfel: romane ale regresiunii, cu intriga lirica (“Apa mortilor”); romane patetice, cu intriga instinctuala (“Haia Sanis”); romanul miscarilor mlenare, cu intriga antropologica (“Baltagul”); romanul nemiscarii milenare, cu intriga mitologica (“Noptile de Sanziene”).
Mihail Sadoveanu e considerat un realist liric pentru ca se pot intalni la el romantismul protestatar pana la realismul viguros.
Creand epopeea nationala, prin opera sa monumentala, Mihail Sadoveanu este o constiinta eterna a neamului romanesc.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite