j3d19dd
Aceasta afirmatie apartine consacratului poet roman, si anume Tudor Arghezi.
Tudor Argezi (1880 -; 1967) a fost atat poet si prozator cat si gazetar. Din aceste lucruri ne putem da seama ca un astfel de om, dupa opinia mea, nu poate fi contrazis aproape din nici un punct de vedere.
Experienta pe care el o detine si pe care o impartaseste prin volumele sale este incontestabila. Din acest motive eu, personal, sunt intru-totul deacord cu afirmatia sa.
Un exemplu de poezie in care si-ar putea sustine afirmatia este “Prefata”. In aceasta poezie el se refera la “tovarasii de coate” cu care creaza o poezie ce, spre deosebire de altele, nu are un “stih bogat” ci dimpotriva el emanand multa simplitate si claritate selectiva. In conceptia lui Arghezi copilaria pentru adulti este ca o revenire la vechea simplitate, fara ocolisuri, la viata simpla si fara greutati, pe care copii o considera un joc.
Avand in vedere ca dintr-un simplu joc de cuvinte se poate ajunge la o oarecare rima si masura, se poate spune ca o jucarie adevarat intelectuala este aceea de vorbe.

Jocul de cuvinte se bazeaza pe relatiile lexicale fundamentale: omonimie, paronimie, sinonimie, antonomie. Trecandu-se cu ingeniozitate de la un cuvant la alt cuvant cu o forma sonora apropiata, de la un sens la altul, se produce un efect de surpriza, care constituie adesea si o sursa de umor.
Daca studiem putin problema putem afirma ca jocurile de cuvinte, cuvintele-valiza, nonsensurile, derierile lexicale, si multe altele asemeni lor, duc la o dezvoltare a simtului practic frazeologic si a multor alte simturi care duc si ele intr-un final la acumularea de conostiinte si de o mai buna “prelucrare” de informatii.
Tinand seama de acest lucru putem spune ca dintr-un joc in altul, si cu putina ingeniozitate se poate alcatui o poezie sau chiar un text cu caracter umoristic, critic sau chiar de amandoua.