S-a nascut pe data de 21 mai 1880 la Bucuresti in strada Tarani nr. 46. Este
fiul lui Noe Theodorescu si al Mariei. Intre 1887 si 1891 este elev al scolii
primare “Petrache Poenaru” sub indrumarea primului sau dascal, Nicolae
Abramescu. intre 1891 si 1896 urmeaza cursurile gimnaziului “Dimitrie
Cantemir” si apoi pe cele ale liceului “Sfantul Sava” din
Bucuresti. De la varsta de 11 ani, datorita situatiei vietii familiare este
nevoit sa se intretina singur, dand meditatii. e8k1kn
Anul 1896 este anul debutului sau literar. La 30 iunie publica in ziarul “Liga
Ortodoxa”, condus de Alexandru Macedonski, poezia “Tatal meu”,
semnata I.N. Theodorescu. La cenaclul lui Macedonski il va cunoaste pe Grigore
Pisculescu (Gala Galaction), cu care va ramane prieten apropiat. Intre 1897
si1899 publica versuri si poeme in proza la “Revista Moderna” si
“Viata noua” pe care le semneaza pentru prima oara cu pseudonimul
Ion Th. Arghezi. Intrerupe studiile si se angajeaza, in urma unui examen de
chimie, laborant la fabrica de zahar Chitila.
In primele zile ale lui februarie 1900 intra la manastirea Cernica, iar dupa
un noviciat de sase luni este diacon, primind numele Iosif. Pe data de 15 aprilie
1904 scoate revista bilunara “Linia dreapta”, impreuna cu V. Demetrius,
care isi asuma directia, el neavand dreptul sa participe la “viata gazetareasca”.
in aceasta revista va publica o serie de poezie si o parte din ciclul “Agate
negre”. La 30 ianuarie 1905 se naste fiul lui Tudor Arghezi si al Constantei
Zissu. Mama copilului, profesoara, este nevoita sa-si ascunda maternitatea si
isi lasa fiul la Paris in grija unei doici. Ingrijorat, Arghezi se hotaraste
sa plece la Paris, unde intentioneaza sa-si continue si studiile. Dupa cateva
luni petrecute la Fribourg, unde intentionase sa frecventeze cursurile Universitatii
catolice, pleaca la Geneva unde invata mestesugul de bijutier, care-i asigura
existenta si independenta.
In 1910 numele lui Tudor Arghezi reapare in presa romaneasca, odata cu publicarea
poemului “Ruga de seara”. scriitorul colaboreaza cu o serie de reviste,
printre care “Facla”, “Viata sociala”, “Rampa”
si “Viata romaneasca”. Acesta militeaza in articolele revistei “seara”
pentru neutralitatea “Romaniei”. In anul 1915 scoate revista “Cronica”
impreuna cu Gala Galaction. Pe data de 5 noiembrie 1916 se casatoreste cu Paraschiva
Burda, pe care o cunoscuse in 1910. Tudor Arghezi, impreuna cu un grup de ziaristi
si scriitori, este condamnat si inchis la Vacaresti. Dupa nasterea celor doi
copii ai sai, Mitzura si Iosif-Barutu, scriitolul la varsta de 47 de ani scoate
primul sau volum de versuri, “Cuvinte potrivite”. Urmeaza apoi volumele
“Icoane de lemn”, “Poarta neagra”, “Tablete din
tara de Kuty”, “Carticica de seara”, “Cimitirul Buna-Vestire”,
“Hore” si “Lina”. In anul 1944 este eliberat din lagar.
Dupa 21 de ani, la varsta de 85, Tudor Arghezi este sarbatorit pe plan international.
I se decerneaza prin Universitatea de la Viena premiul Gottfried von Herder.
Este ales membru al Academiei Sirbe de Stiinte si Litere. In anul 1966 moare
sotia acestuia, Paraschiva Arhezi, iar dupa un an se stinge din viata insusi
scriitorul Tudor Arghezi pe data de 14 iulie 1967.
