Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
BALTAGUL - comentariu literar
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Mihail Sadoveanu f8m2mq
Aparut ? , c?d marele prozator ?plinea de ani, romanul Baltagul reprezinta o alta culme a crea\iei sadoveniene
=i poate fi comparat — cum s-a mai spus — cu o adevarata epopee a vie\ii pastore=ti.
?n centrul aten\iei cititorului sta — tot timpul — figura
Vitoriei Lipan, un tip de munteanca de prin par\ile Tarcaului =i
Valea Bistri\ei, o fire voluntara =i mai ales ne?duplecata ? hotar?ile ei, dictate parca de un destin implacabil. ?n fond, la mijloc e dorin\a sa apriga de a stabili adevarul cu privire la moartea naprasnica a so\ului =i de a face dreptatea cuvenita, conform unor legi nescrise, stravechi, mai tari dec? cele impuse de lumea civilizata.
Eroina apare astfel ca exponenta unei societa\i arhaice, cu datini =i obiceiuri stabilite din ad?ca vechime, opusa =i refractara — ? inten\ia estetico-ideologica a scriitorului —
?noirilor aduse de lumea civilizata.
Ac\iunea romanului, simpla, se desfa=oara linear, fara ocoli=uri =i reveniri: apropiindu-se iarna =i vaz?d ca so\ul ei,
Nechifor Lipan, nu s-a mai ?tors de la Dorna, unde negu\ase ni=te oi, pe care avea sa le duca la iernat ? bal\ile Jijiei, Vitoria
=i face pregatirile de drum =i pleaca ? cautarea lui. Merge la preot, pentru sfat =i pentru rugaciuni, dar =i la baba Maranda, pentru vraji — facute eventual cu concursul diavolului —, se duce sa se ?chine la icoana Maicii Domnului de la manastirea
Bistri\a =i \ine sa faca =i o ·acrama\ie catre prefect, la Piatra.
?nsa adevarata putere, ? ceea ce avea sa ?treprinda, n-o gasea dec? ? ea ?sa=i. Itinerarul Vitoriei Lipan care, ?so\ita de fiul ei Gheorghi\a, parcurge drumul lui Nechifor =i al turmelor lui, p?a la descoperirea acestuia, rapus de du=mani, ?tr-o r?a de munte. Identificarea =i pedepsirea fapta=ilor prilejuiesc adevarate investiga\ii poli\iste, menite sa puna ? lumina o inteligen\a ascu\ita, patrunzatoare, fapt ce uime=te chiar =i pe


?cercatul subprefect Anastase Balmez. Memorabila este scena
? care se reconstituie amanun\it crima, ? fa\a principalului vinovat, Calistrat Bogza, a autorita\ilor =i a oamenilor aduna\i la praznicul mortului. Ca ? cunoscuta scena din Hamlet, criminalul nu poate suporta confruntarea =i reac\ia psihologica scontata se produce. de o furie oarba, fa\a de o ·uiere“ care se apucase sa-l judece, sf =iat apoi de c?nele mortului =i lovit de baltagul lui Gheorghi\a, Calistrat Bogza sf?=e=te prin a marturisi ca lucrurile s-au ?t?plat ?tocmai.
Nu ?sa aspectul poli\ist al romanului (care de altfel nici nu respecta canoanele genului: nara\iune complicata, investiga\ie detectivista pe mai multe piste, surprizele de tot felul etc.) da valoare acestei remarcabile opere a lui Mihail Sadoveanu. Nici chiar crea\ia de ·aractere , ? ?\eles balzacian, nu este de gasit. Ca =i la Creanga, ?ersonajele din Baltagul, ca de altfel
=i altele din opera lui Sadoveanu, reprezinta o tipologie vasta, foarte cuprinzatoare ? spa\iu =i ? timp. Nechifor Lipan este munteanul oier dintotdeauna care-=i duce via\a dupa ni=te reguli stabilite parca de la ?ceputul lumii, de anotimpuri. Primavara
=i urca turmele la pa=une, toamna le duce la iernatic ? bal\ile
Jijiei. La anume date fixe, tot calendaristice, ? pica ve=ti cu bani de la negustorii care-i cumpara produsele. Atunci, cu chimirul plin, ?preuna cu so\ii, petrece ? cr =ma, stupind galbenul ?tre lautari. Din c?d ? c?d are obiceiul sa spuna
— celor ce vor sa-l asculte — una =i aceea=i poveste pe care o auzise de la un baci batr?, referitoare la soarta muntenilor.
Pentru orice ?rejurare are c?e o vorba cu t?c, pe care o comunica celor ce au urechi de auzit. ?nt?zie uneori =i ? casa straina, furat de stralucirea c?e unor ochi verzi, dar se ?toarce la sala=ul lui, ca un gospodar ce se afla. Vitoria este munteanca dintotdeauna. Supusa, rabda puterea barbatului caruia s-a
?credin\at. Mai ales ? era draga musta\a lui neagra, groasa =i adusa pe oala, ca =i ?fa\i=area lui spatoasa =i ?desata, la care privea ·scu\it =i cu ?d?jire c?d so\ul, ?tors cu chef de la cr =ma, credea ca a sosit momentul sa-i scoata cei =apte draci dintr-?sa:
?uierea ?dura fara sa cr?neasca puterea omului ei =i ram?ea ne?duplecata cu dracii pe care-i avea, iar Nechifor Lipan =i pleca fruntea =i arata mare parere de rau =i jale. Pe urma lumea li se parea iar buna =i u=oara...“
Acum, c?d aveau fata =i fecior mari c? =i d?=ii, Vitoria =i dadea seama, cu ru=ine, ca-=i iube=te barbatul tot a=a de mult ca
? tinere\e. De aceea credea de cuviin\a a ascunde totul cu grija.
Din momentul ? care a ?\eles ca Nechifor Lipan a cazut de m?a railor, comportamentul femeii de la munte, care =tie ca are de ?deplinit o grava datorie fa\a de mort, devine extrem de re\inut =i de ?chis, aproape de ne?\eles de cei din jur. Odata aflat, mortul trebuie grijit, pentru odihna cea ve=nica. Slujbele preo\ilor, priveghiul, tocmirea bocitoarelor, darea peste groapa a gainii negre, praznicul etc. se fac dupa o r?duiala veche, pe care femeia o supravegheaza ?deaproape, ascunzindu-=i lacrimile
=i nelas?du-le sa cada dec? la momentul cuvenit. Ea ?\elege ca totul sa se faca a=a cum trebuie, dupa datina din batr?i.
Mintea-i agera descopera pe uciga=, dar, respect?d datina,
Vitoria nu ucide, ci ?deamna pe baiat sa loveasca cu baltagul.
Dupa astrucarea mortului =i ?cheierea judeca\ii, via\a urmeaza
?ainte, dupa acela=i tipic de nezdruncinat, a=a cum reiese din vorbele adresate lui Gheorghi\a, cu care romanul se ?cheie:


+-apoi dupa aceea ne-om ?toarce la Magura, ca sa luam de coada toate c?e am lasat. Iar pe sora-ta sa =tii ca nici c-un chip nu ma pot
?voi ca s-o dau dupa feciorul acela nalt =i cu nasul mare al dascali\ei lui Topor.“
Celelalte personaje sunt croite dupa aceea=i tipologie cuprinzatoare. Parintele Danila e ?alt, ple=uv, cu p?tecele revarsat =i compune scrisori ? stil oficial-administrativ. Baba
Maranda, vrajitoarea, e saraca lipita pam?tului, dar lasa a se
?\elege ca lucreaza m`na ? m?a cu necuratul ce ar putea sala=lui ?tr-o ca\elu=a neagra pe care o \ine dupa soba. Argatul
Mitrea, la anume semne meteorologice, pe care nu le-ar putea talmaci nimanui, coboara turmele din munte =i iarna vine numaidec?. Nu cere altceva dec? tohoarca =i piele pentru opinci: man?ca ferit de lume, ?tre animalele lui, ? =ura; scufunda ulcica ? cofa cu apa, bea pe nerasuflate, pufne=te prin barba-i \epoasa =i de=arta restul de apa la loc ? vas; noaptea, la ivirea unei dihanii, izbe=te cu maciuca mai mult prin somn, cumva incon=tient, =i omoara cogeamite lup.
Muntenii sunt oameni iubitori de libertate =i de petreceri. ?n c =legi =i pe la sarbatori, cr =mele sunt pline; din loc ? loc, pe la rasp?tii, ?t?ne=ti cumetrie sau nunta. E o lume cu o via\a aparte, ?chisa parca de hotarul muntelui.
Chiar daca, precum s-a mai spus, romanul pleaca de la o
?t?plare adevarata =i ?truc?va banala, semnifica\ia ad?ca a Baltagului n-a putut fi realizata de artist dec? prin observarea atenta a vie\ii de toate zilele a oamenilor simpli, cu a=ezari temeinice =i vechi, observare facuta ? spa\iu, dar — ceea ce este caracteristic numai lui Sadoveanu — mai ales ? timp, prin scufundarea ? mit =i ? legenda. De aici provine tipologia larga de care vorbeam =i structura baladesca a romanului. Caci
Baltagul este Miori\a lui Sadoveanu.
Apropierea de Miori\a e mai mult dec? evidenta. +i ?tr-un caz, =i ? celalalt este vorba de un cioban pe care al\i doi ? omoara pentru ca are oi mai multe. +i ?tr-un caz, =i ? celalalt este vorba de o femeie (iubita, mama, so\ie). ?n fine, =i ? Miori\a
=i ? Baltagul intervine rolul unui animal, ? primul caz al oii nazdravane, ? cel de-al doilea al c?nelui. Ca scriitorul s-a g?dit la celebra balada ? momentul c?d a conceput opera reiese =i din versurile a=ezate ca moto: ?tap?e, stap?e,/ Mai cheama =-un c?ne , care de la ?ceput imprima tonul de balada al povestirii. Baltagul este ?sa o opera profund originala, departe de o pasti=a a Miori\ei, al carei mit — am putea spune — prozatorul ? reintegreaza, conferind femeii rolul principal =i activ totodata. Unii exege\i din epoca interbelica au crezut ca ?
Miori\a se poate vedea firea resemnata, fatalista, a rom?ului.
?ntr-un fel, Sadoveanu le raspunde prin personajul Vitoriei Lipan, femeia neobosita ? aflarea adevarului =i ? ?faptuirea drepta\ii.
Miori\a are apoi un caracter mai mult liric, fabula\ia, foarte simpla, pierz?du-se ?tr-o cea\a poetica densa, ? timp ce Baltagul reprezinta o nara\iune situata oarecum ? plan real. Nu-i mai pu\in adevarat ?sa ca sensul estetic =i ideologic al povestirii sadoveniene, tipologia ei at? de caracteristica =i, mai ales, o anume nedeterminare temporala asemanatoare baladei se realizeaza prin intermediul mitului folcloric. Mai mult ?ca: privita ? ?tregul ei, nara\iunea lui Sadoveanu capata un fior rapsodic, de unde impresia de lirism profund, dar ascuns sub relatarea faptelor, care ne ?t?pina =i aici ca =i ? Miori\a.
Interesanta prin originalitate, ? sensul aprofundarii specificului na\ional =i popular, r??e confundarea p?a la un punct foarte ?aintat a stilului vorbirii =i g?dirii ? cuvinte al autorului cu personajul sau. Iata acest pasaj (cap. VI, la



?ceput, c?d Vitoria Lipan venea la Piatra sa depuna o lacrama\ie la prefect):
? se parea lucrul cel mai greu, sa gaseasca o anumita uli\a, anume casa cu mai multe r?duri.// ?n toate odaile =ed la mese oameni cu condeiele dupa ureche =i scriu. ?ntr-o anume odaie =ede cel care-i mai mare, primar, ori prefect, ori poli\ai. Se uita ?cruntat =i-i gras =i barbos.
Tot =i scoate ciubucul din gura =i racne=te la cei mai mici. C?d ? aud, cei de prin odai pleaca fruntea =i scriu mai harnic, trag?d cu coada ochiului unul la altul =i fac?du-=i semne .
Consult?du-ne cu cineva care traducea Baltagul ? limba spaniola, am aflat ca una din dificulta\ile transpunerii ar fi necesitatea de a se marca ?tr-un fel oarecare trecerea de la regimul imperfectului verbului la persoana a III-a singular la prezentul indicativ, ?cep?d cu cea de a doua fraza a fragmentului. Abia atunci ne-am dat seama (at? de pe nesim\ite se facuse alunecarea de la stilul indirect la cel indirect liber) ca imaginea hilara a birocra\iei apar\ine Vitoriei =i prea pu\in lui
Sadoveanu ?su=i. (Afara de cazul c?d am vedea aici — =i lucrul este cu putin\a daca facem, pentru moment, abstrac\ie de context — o caricatura umoristica a birocra\iei facuta prin prisma \aranului.)
Importanta, plina de interes, pare a ram?e povestea ? sine prin vechimea ei, ca =i balada, nu con\inutul faptic. Artistul nu scrie, ci poveste=te. Nu neaparat oral, c? mai ales solemn =i festiv, stilul este al rapsodului popular. Povestitorul =i apleaca urechea pe melodia cuvintelor =i propozi\iilor, venite parca dintr-un trecut ?departat =i dispuse, cu deta=are, pe un portativ imaginar. Fraza cere acompaniamentul cimpoiului, pentru ca e ritmata ? respira\ii egale. Ceremonialul spunerii e dat de moto-ul Stap?e, stap?e,/ Mai cheama =-un c?ne, ca =i de prima fraza a textului propriu-zis, cu accente din Facerea biblica:
?omnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus r?duiala
=i semn fiecarui neam... Dincolo de jumatatea povestirii, la
?ceputul capitolului X, dam peste acest generic:
?ocuitorii ace=tia de sub brad sunt ni=te fapturi de mirare. Iu\i =i nestatornici ca apele, ca vremea; rabdatori ? suferin\i ca =i-n ierni cumplite, fara griji ? bucurii ca =i-n ar=i\ele lor de cuptor, plac?du-le dragostea =i be\ia =i datinile lor de la ?ceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri =i de oamenii de la c?pie =i venind ? b?logul lor ca fiara ? codru — mai cu sama stau ei ? fa\a soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiarda =i luce=te — de c?tec, de prietenie...“
A=ezarea paratactica a propozi\iilor =i frazelor, oralitatea lor prin excelen\a (nu ?sa cea din via\a de toate zilele!), dar =i o anume solemnitate ceruta de poveste =i provenita din exprimarea senten\ios-naiva, ca de carte veche populara, lasa p?a la urma impresia neteda ca nu Sadoveanu poveste=te, ci un c?tare\ popular fabulos. Se ?\elege, nara\iunea nu urmeaza
?tocmai a=a peste tot, odata introducerea facuta, trebuind sa se intre ? amanuntele istorisirii, care merg p?a la dialog.
?nsa Baltagul se cite=te sub aceasta cheie rapsodica. Astfel ca nu numai ceea ce se spune este de luat-aminte, dar =i modul cum se spune ram?e interesant. ?n aceasta deta=are lirica sta, de fapt, ?treaga arta a lui Sadoveanu.





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite