Ioan Slavici ne-a ales o opera despre un sat numit Butucani in care exista un preot pe nume Pintilie.Acesta avea doar doi copii:o fata pe care a maritat-o,si pe Trandafir popa. Tanarul preot, desi om cumpanit, harnic si gospodar, este mult prea sincer si direct si din aceasta cauza satenii nu-l agreeaza.Dorind sa scape de asemenea preot, ei intervin la protopop si obtin trasnsferarea parintelui Trandafir in satul Saraceni, situat pe valea Seaca. v3m10mh
Locuitorii acestui sat erau neinchipuit de lenesi si lipsiti de orice spirit gospodaresc. Hotarat sa schimbe lucrurile, parintele le vorbeste oamenilor in biserica despre necesitatea si binefacerile muncii, dar, in scurt timp, oamenii nu mai frecventeaza biserica de lene. Umbla din casa in casa pentru a-i convinge, apoi ii ironizeaza, ba chiar ii batjocoreste, fara a reusi, sa-i neclinteasca din nepasarea lor. Dupa doi ani de incercari zadarnice , parintele constata ca i s-au terminat toate resursele de trai, iar casa lui nu arata mai bine ca ale satenilor.

Popa si-a cumparat o casa pe linga biserica foarte darapanata.Disperat, el se roaga lui Dumnezeu sa-l lumineze pentru a gasi o modalitate de a scapa el insusi de saracie. Nevoit sa-si hraneasca familia, preotul se apuca de lucru: repara casa, ingradeste curtea, cultiva gradina, ba chiar impleteste lese pe care le vinde la targ pe bani buni.
Rezultatele nu intarzie sa se vada caci situatia familiei sale tot mai prospera.
Satenii vad, se minuneaza si incet, incet, ii urmeaza exemplul
In cativa ani, satul devine de necunoscut, iar gospodarile oamenilor sunt bine intretinute si intarite.
Dupa trecerea anilor, parintele Trandafir are nu numai satisfactia de a trai in sanul unei familii unite si prospera, de a fi obtinut prin conduita sa respectul si consideratia oamenilor, ci si sentimentul datoriei implinite.