Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Serafim SAKA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

i3n16nq
Prozatorul si publicistul Serafim Saka s-a nascut la 16 martie
1935 in comuna Vancicauti (Bucovina). A absolvit Universitatea
Pedagogica Ion Creanga din Chisinau (1959) si Cursurile supe rioare de regie si scenaristica din Moscova (1967).
A lucrat un timp in presa periodica, impunandu-se atentiei publice prin articole curajoase de o verva neintalnita la colegii de breasla.
S-a produs in cinematografie, prin scenarii pentru scurtmetra jele Fantana si Piatra-piatra.
Si-a incercat puterile in poezie si in dramaturgie, realizandu se insa plenar in publicistica (Aici si acum, 1976; Pentru tine bat , 1988; Basarabia in Gulag, 1995) si in proza (Era tarzau,

1968; Vamile, 1972, Chisinau; 1990, Bucuresti), Linia de plutire
(1987, Chisinau; 1993, Bucuresti).
A activat in domeniul traducerii artistice, oferind cititorului versiuni romanesti inspirate ale unor opere dramaturgice din Alek sei Ostrovski, Maksim Gorki, Vasilii Suksin, Aleksandr Vampilov,
Viktor Rozov etc.
Este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1990).
Ca publicist, Serafim Saka a facut epoca in literatura romana din Republica Moldova prin cartea sa de interviuri Aici si acum.
Ingeniozitatea cu care-si descosea interlocutorii, complexitatea problemelor puse in discutie, arta de a construi dialogul pana a-l incheia cu o expresie incitanta a mesajului urmarit si promovat, fara ca interesul cititorului sa scada pe parcurs, i-au fost recunos cute de la bun inceput. Ba nu numai recunoscute, dar si luate in consideratie , de vreme ce pana si din corectura manuscrisului au fost scoase momente si episoade care ar fi putut tulbura linistea functionarilor. In maniera sa profund individuala, cu intrebari fulger pline de intelesuri, alteori de subintelesuri, cu paranteze neasteptate/nebanuite, menite sa-l atate pe interlocutor, sa-l pre dispuna ori chiar sa-l oblige la destainuiri esentiale, apoi sa-l faca si pe cititor sa cugete intens, autorul spunea pe nume unor lucruri prea putin mediatizate in epoca. Drept ca o facea prin mijlocirea unor personalitati ale timpului.
Nu este cazul sa discutam, aici, despre personajele dia logurilor lui, deoarece Serafim Saka si le alegea dupa unicul cri teriu valabil: sa genereze idei indraznete ori sa le accepte pe ale publicistului si sa aiba, prin urmare, indrazneala de a le rosti, ar gumenta, apara, promova. In literatura nu exista popoare mari si popoare mici , raspundea Ion C. Ciobanu la o intrebare sub versiva a publicistului, si faptul insusi ca poporul moldovenesc aparea egalat oarecum cu popoarele civilizate si libere era un semn concret al incercarii de a iesi din cadrul arhiideologizat al indica tiilor de sus .



Acelasi lucru in privinta specificului creatiei literare. Autorul intreaba direct: Ce loc ocupa ura, dragostea si alte sentimente tari in creatia dumneavoastra? , la care Ion C. Ciobanu raspunde instruindu-ne estetic: In literatura si arta se porneste din cu totul alta parte. Nici de la ura si nici de la dragoste, ci de la anu mite rani, chiar personale. Cum porneste scoica ranita sa faca per le, tot asa porneste si un artist sa creeze, in tacere, singur arzand.
Japonezii intrucat am ajuns la perle au descoperit secretul ranirii scoicii, sporind pe cale artificiala numarul scoicilor produ catoare de perle.
Dar au ajuns la inflatie, care a coborat pretul perlelor.
Concluzia: sa nu simulam ranile, fiindca si o dragoste neimpartasita poate genera o carte mare .
Astazi o afirmatie ca cea din raspunsul lui Ion C. Ciobanu pare un loc absolut comun. Dar in contextul timpului ar fi suficient, credem, sa ne amintim cat de mult s-a discutat despre despartirea dintre Gheorghe si Rusanda, personaje din povestirea Frunze de dor, sau dintre Pavalache si Vasiluta din drama Casa mare de
Ion Druta, ca sa intelegem ca disputantii aveau motive serioase pentru a pune in atentia publicului cititor afirmatii ca aceea ca si o dragoste neimpartasita poate genera o carte mare .
Un alt intervievat, Vladimir Besleaga, nu facea, la prima vede re, decat sa se destainuie cum a lucrat la romanul sau Zbor frant, dar sa nu uitam ca apelul scriitorului la soliloc era, la 1966, un lucru principial nou in literatura de la est de Prut si explicatiile romancierului se dovedeau extrem de instructive. La intrebarea publicistului Ce te-a facut sa crezi ca erai gata sa scrii frumosul roman Zbor frant? Vladimir Besleaga tine o adevarata prelegere valabila si azi, cu atat mai mult in aprilie 1972, cand a fost defini tivat dialogul: N-am stiut si nu m-am gandit niciodata sa-l scriu.
Cu atat mai mult nu pot sti daca intr-adevar este, cum zici, fru mos. A fost o idee schitata intr-o povestire de vreo cateva pagini, pe care am pierdut-o. Odata insa, fiind intr-un moment de mare

durere sufleteasca, am inceput sa scriu ca sa scap de ea. Iesea sau nu iesea, asta nu avea nici o importanta. Era un moment de descarcare a sufletului. Cam acesta a fost contextul psihologic in terior. De multe ori nu importa subiectul pe care ti-l alegi, ci pro pria ta stare sufleteasca interioara, in care te afli in momentul scrisului. Cineva spunea ca un artist trebuie sa-si doreasca toate nenorocirile care pot exista in viata sa. E o idee cruda, dar ce sa-i faci, asta e. Uneori nenorocirile il ocolesc pe om, si atunci te pomenesti ca le cauta. Creatia merge mana in mana, as zice, se sincronizeaza cu durerea. Intr-o atmosfera de calm, liniste sau, cum spuneau grecii, ataraxie, nu se naste nimic de seama, valoros... .
Mai transcriem cateva afirmatii deosebit de importante ale scri itorilor intervievati de Serafim Saka, pentru a face palpabila ideea ca Aici si acum a fost o carte indrazneata si principial innoitoare in contextul timpului, in parte ramanand si azi o publicatie utila si placuta: Sunt recunoscator clipelor de drastica inclestare, de incertitudine, tocmai pentru ca ele mi-au dat pretul adevarat al cuvantului limpede, spus la timp , Banuielile dau camp imagi natiei. Sunt un fel de opere deschise. Adica contin o doza de asteptare, de neprevazut, de neordonat... intr-un cuvant, sur priza sau cel putin asteptarea ei. Iata de ce lumea umbla la fot bal. Meciul, desi se desfasoara dupa anumite reguli, contine o doza de neprevazut. Acest neprevazut n-ar strica deloc si cartilor (Liviu
Damian), Majoritatea tainelor literare tin de inconstient , Una din bolile mele mai vechi este laconismul. O fraza in plus ma poate trezi noaptea s-o sterg si Chipul artistic este cifrarea unui gand sau a mai multor ganduri intr-o culoare si o dimensiune sau in mai multe culori si dimensiuni (Ion Druta), A evada dintr-un mediu, a te ridica deasupra lui, chiar neinteles pentru moment, este o conditie a scriitorului de azi (Aureliu Busuioc), Timpul intern se exprima prin bucuriile, dramele, visele, limitele, contra dictiile ascunse in adancul fiintei noastre. De multe ori noi nu stim cum si ce sa extragem din noi ori, mai degraba, nu avem

curajul sa scoatem ceva. De aceea ratacim vesnic printre clasici.
Or, noi ar trebui sa fim nu atat influentati de formula artistica a clasicilor, cat integrati in angrenajul sufletesc al acestora (Gri gore Vieru).
Aici si acum nu este numai despre literatura si literati. Se rafim Saka a reusit sa puna in circulatie o seama de idei si atitu dini ale catorva pedagogi, medici, juristi, ecologisti, ca urma toarele: Satilii veacului nostru diverse industrii, intreprinderi mari si mici, procese de chimizare a agriculturii... ar trebui sa intoarca din nou in propriul lor circuit tehnic, pentru depoluare, purificare si reintrebuintare, apele uzate si Micile intreprinderi, unitatile industriale si tehnice, scapate sau neluate in vedere, po lueaza in mod barbar apele si mediul... Pestele de la Glodeni miroase a petrol! Se intreaba: de unde se ia petrol la Glodeni?
(Valeriu Ropot).
Serafim Saka apeleaza, fireste, la taierea firului in patru , care constituie metoda unanim cunoscuta si recunoscuta a autorului de interviuri de oricand si de oriunde. De fiecare data insa el adauga acestei metode si ceva personal, caracteristic numai eului sau. Si in modul de a incepe dialogurile, si in felul de a intretine flacara inspiratiei celor care i se destainuie, si in felul de a inche ia discutiile el si-a insusit o anumita arta care face ca interviul sa depaseasca in chip sigur conditia unui act pur cognitiv, informa tiv, instructiv.
Dialogurile sale se apropie de opera propriu-zis artistica, gratie placerii care ne insoteste in procesul lecturii. Placerea vine, inainte de toate, dintr-o spontaneitate cuceritoare, de parca nici cel care intreaba, nici cel ce raspunde nu si-ar fi revazut textele dupa stenografiere sau dupa inregistrarea pe banda magnetica.



Mai e si elementul surprizei, dictat de abilitatea cu care au torul ii atata pe interlocutori sau de improvizatia-fulger pe care o face el drept raspuns la o apostrofare a intervievatului sau la o tentativa a acestuia de a curma dialogul.

In fine, Serafim Saka este psiholog si in interviuri, stiind pe cine cum sa-l porneasca ori sa-l puna la punct fara sa dea gres.
O evolutie in totul salutara a publicistului a atestat cartea Pen tru tine bat... In conditiile restructurarii si transparentei gorba cioviste Serafim Saka isi dezvaluia ca niciodata pana atunci calitatile de artist si cetatean in articole ca Tragic aerostat (a carui incisivitate s-a dovedit atat de puternica, incat a speriat pana si pe redactorii de buna credinta de la editura, care l-au lasat din colo de copertele cartii), Mecenati si imitatori si Luceafarul la 25 de ani. Cu toate ca in fosta U. R. S. S. era deja declarata descatusarea constiintei omului, un articol ca Mecenati si imita tori nu putea sa apara liber in R.S.S.M. si autorul l-a publicat mai intai in saptamanalul curajos si liberal Literaturnaia gazeta din Moscova, de unde a fost preluat de Literatura si arta .
Ascutimea vazului interior, agerimea scrutarii problemelor cul turii si in genere ale vietii noastre din anii stagnarii brejneviste se conjuga perfect in Mecenati si imitatori cu o verva stilis tica fara egal la noi. Verbul lui Serafim Saka este taios, proble mele abordate de el apar in fata cititorului in toata acuitatea lor, stilul expunerii mareste considerabil placerea lecturii. Intr-o epoca de huzur si lancezeala, cand anomaliile vietii erau decretate tabu, am avut parte si de o indrumare gresita a procesului literar, sefii respectivi manifestand o vigilenta ucigatoare a tot ce era viu, sanatos si cu perspectiva. In loc sa incurajeze cunoasterea apro fundata a realitatii si diversificarea iminenta a modalitatilor lite rare, ei sustineau o arta mult mai subtila, arta de a manipula viata, masurandu-le pe toate cu propriul lor arsin de-o schioapa , drept care literatura nu putea nicidecum depasi un nivel literar direct proportional cu orizonturile inchise si competenta profe sionala a celor care au condus-o... .
Convingerea publicistului era ca, atenuand conflictele, imblan zind problemele si pudrand realitatea, nu faceam decat ne autopul verizam, ajutand in felul acesta minciunii sa ingenuncheze adevarul .

Serafim Saka, Vasile Coroban, Petru Zadnipru, Liviu Damian si alti colegi de breasla cu Simone de Beauvoir si Jean-Paul Sartre la Chisinau.
De vina a fost atmosfera infecta a epocii de stagnare, care s-a manifestat in cultivarea de la tribuna si de la capatul nevazut al firului de telefon a unor opinii unilaterale asupra realitatii si, in consecinta, asupra artei: Pornind de la premisa ca prosperam vertiginos in toate domeniile de activitate, literatura si alte arte erau nevoite sa cante voios si sa danseze vartos, chit ca in reali tate ragusiseram de-a binelea si sontorogeam de amandoua pi cioarele .
In aceasta maniera si cu aceasta verva e scrisa intreaga carte
Pentru tine bat...
Acum ne vedem nevoiti sa zabovim, fugitiv, asupra celei de-a treia carti de publicistica a lui Serafim Saka, Basarabia in Gu-

lag, carte de cea mai stringenta actualitate in conditiile cand o mare parte a conationalilor nostri inca n-au constientizat barbaria si genocidul pe care ni le-au aplicat rusii si in genere sovieticii, prin politica de teroare pe teritoriile noastre, prin deportarile masive si omorurile in masa, operate in 1937 1938 in fosta Re publica Autonoma (Transnistria) si in 1940, 1944, 1949 si mai incoace in raioanele din dreapta Nistrului.
Or, toata lumea stia de lagarele naziste Buchenwald, Dahau s. a., dar nici pana in prezent nu toti cunosc adevarul despre lagarele
K. G. B.-ului comunist Minlag (Inta), Recilag (Vorkuta), Morlag
(Kolama) etc. Stiind totul despre ciuma bruna, noi nu stiam nimic despre ciuma... rosie. De aceea scriitorul ne informeaza, pe scurt:
Nu este corect si nici crestineste sa compari ororile comise de doua regimuri criminale, dar daca totusi am face-o, cele pe care le-au comis bolsevicii contra propriului lor popor si contra po poarelor cotropite sau anexate le-ar intrece pe departe pe cele comise de nazisti, fiind fara indoiala cele mai odioase crime din intreaga istorie a omenirii .
Basarabia in Gulag inseamna dezvaluirea concreta, pe baza de exemple vii, a adevarului despre Rusia si rusi in relatiile lor cu noi, romanii de pe ambele maluri ale Nistrului. In acest sens cartea lui Serafim Saka este una de capatai pentru orisicare dintre noi.
Destainuirile celor care au patimit (Dumitru Crihan, Dumitru Osi pov, Vadim Pirogan, Alexandru Usatiuc, Gheorghe Spataru, Vasile
Tepordei s. a.) constituie, luate laolalta, o lectie in urma careia chiar cel mai slab elev poate intelege esenta rolului nefast al Rusiei si al rusilor in destinul nostru oropsit. Serafim Saka a avut in spirata idee de a discuta si despre relatiile noastre cu Rusia si rusii de azi, mai exact despre conflictul armat de la Nistru din
1992, pus la cale in Kremlin, despre posibilitatile si caile Unirii noastre cu Patria istorica Romania, despre necesitatea consti entizarii de catre fiecare dintre noi a adevarului stiintific si istoric
(a se vedea dialogurile sustinute cu Dumitru Jantoveanu si Ana-

tol Plugaru; din ultimul citam cateva afirmatii concludente: Ru sia nici nu poate intelege ca nu are ce cauta in muntii Pamirului, in Karabah, Abhazia si Transnistria , Toti acei ce s-au nascut si au trait aici de la 1812 incoace (cu exceptia perioadei 1918




1940) au stiut despre romani numai atat si numai aceea ce a gasit de cuviinta masina ruseasca de stat sa le spuna , Ne-am fi putut reuni cu Tara, daca basarabeanul, moldoveanul ar intelege ca numai si numai cu Romania putem fi cineva pe aceasta planeta.
Sa fii atat de singur intr-un ocean slav si sa nu intelegi acest lucru este mai mult decat o eroare istorica , Noi suntem inca rataciti, ametiti de otrava, de matraguna asta slava... ).
Basarabia in Gulag este expresia densa si concludenta a unor adevaruri social-politice pe care mai avem a le constientiza.
Pecetea unicitatii si inconfundabilului marcheaza si activitatea lui Serafim Saka nuvelistul si romancierul. Daca in publicis tica el a introdus indrazneala unor intrebari prea putin obisnuite in contextul timpului, iar prin mijlocirea interlocutorilor bine selectati si abil descusuti si cutezanta unor raspunsuri pe po triva intrebarilor, in nuvelele de inceput prozatorul a incercat o scriitura singulara in contextul literar est-prutean, O lectie de omenie sau La masa tacerii cucerindu-ne mai curand prin setea autorului lor de innoire a stilului, a limbajului. Cu timpul Serafim
Saka a trecut la roman, dar inca o nuvela a sa trebuie pomenita aici, de vreme ce nici Vasile Coroban, criticul erudit si de mare autoritate in epoca, n-a fost in masura sa-i aprecieze noutatea, modernitatea. Numind-o povestire in stil modern , criticul obiecta ca in ea comportarea grotesca (autorul nu poate evita exagerarea!) a eroilor ne indeparteaza considerabil de pulsul vietii . Totusi, autorul studiului Romanul moldovenesc contemporan n-a pu tut sa nu incline spre ceea ce aducea proaspat scriitorul prin nu vela sa Intoarcerea noastra de o clipa: Experienta lui Saka e interesanta, insa numai ca experienta (p. 279). (Anticipand,

putem spune aici ca nuvela in cauza a constituit, ulterior, punctul de plecare pentru romanul Linia de plutire.)
Modernitatea anuntata in nuvelistica scriitorului s-a facut simtita curand in romanele sale. Vamile, de exemplu, a starnit critici aspre, autorul revazandu-l serios de cateva ori. In varianta
Editurii Ulise din 1990 sunt indicati anii 1971 1979; 1986. Ar fi instructiva o analiza comparativa a editiilor romanului. Aici ne referim la editia 1990, subliniind de la bun inceput ca autorul se dovedeste un spirit totalmente refractar practicilor invechite, scri iturii mimetice, calapoadelor literare . El gandeste pe nou, asimilandu-si temeinic experiente artistice in adevar moderne. In planul din fata e un personaj original, arhitectul Delaoancea, neinteles/neacceptat de conducerea institutiei in care a lucrat cu daruire, cu indrazneala si, in fine, cu rezultate notorii. Intr-o clipa de fierbinteala, cauzata de punerea la conservare a proiectului sau inovator, Delaoancea isi prezinta demisia: Va rog sa ne izbaviti pe Noi de Voi (e chiar cererea pe care a scris-o ziaristul Saka, nevoit si el sa plece, pe timpuri, de la serviciu, din cauza unor sefi obtuzi). Captiv al apartamentului sau, Delaoancea traieste o criza acuta, dialogheaza intens cu sotia sa, Irina, cu vecinul sau, Gologan, si mai ales cu... sine. Dialogurile si monologurile sunt de o verva rar intalnita, vadind firea complexa a protagonistului romanului, patrunderea lui la radacina relelor ce dominau activitatea arhitectilor. Tot umbland incolo si incoace prin cat tinea holul-salon, din cand in cand isi arunca ochii prin voalul transparent de la fereastra, prin care se vedeau in acea dimineata nemaipomenit de clar cele trei etaje si macaraua, bratul inalt al careia incremenise de doua luni peste un inceput de nou etaj. Al treilea din cele douazeci si opt proiectate. O speranta in care isi inmormanta un trecut arhitectural si peste care credea sa-si inalte alte visari. Arhitecturale, dar si omenesti, daca Irina a atins cota de sus a discordiei, punand umarul acolo unde era toc mai cazul sa se faca zid de netrecut. Pentru ca ceea ce propunea

Delaoancea era la acea faza un copil nou nascut care avea nevoie de conditii de crestere: dragoste, mangaiere, iar in cazul lor si un pic de curaj si o absoluta neteama c-ai putea pierde ceva. Intr un cuvant, cutezanta, si nu coautorat! Convingeri, si nu dubii, indoieli si dubluri care sa trezeasca spiritele necautatoare de noi posibilitati de inaltare intr-o zona declarata seismica, ca, pana la urma, sa porneasca demolarea in masa a centrului. Ca doar n-ai sa te intinzi la nesfarsit cu cele cinci-noua etaje... .
Era proiectul care-i luase multi ani de munca si cautari si care fusese calificat de Consiliul superior al arhitectilor ca o noua varianta a vechii Utopii...
Situatia era agravata de faptul ca pentru conservarea proiectu lui se pronuntase, in cele din urma, si Irina. De aici tensiunea extrem de inalta a textului, tensiune care se transmite molipsitor cititorului, mai ales ca intreg textul e presarat cu fraze de un colorit inconfundabil. De exemplu: In loc sa se spuna sincer, deschis si cu toata principialitatea, de care dam tot mai rar si mai rar dovada, ca nu avem o experienta anume, ca nu ne bantuie prea mari doruri de inaltare, ca avem o tehnologie inapoiata, voi teoretizati seismele... , Orice dovada, adusa colectiv contra unui individ in lipsa acestuia, s-a dovedit, de cele mai multe ori, scornire, minciuna si dezmat moral... , Cata grija, tovarasi, pen tru cei care au uitat ca mai au pe langa strictele dumnealor preocupari si griji personale si grija vietii la carma careia au fost pusi! , Daca ne gandim numai la azi si deprinsi cum suntem sa taraganam si sa tragem mata de coada , mai intot deauna si in toate vom ajunge a doua zi. Pomenindu-ne in felul acesta toata vremea ieri. Azi traim ieri-ul nostru arhitectural, maine vom trai azi-ul si abia poimaine va fi azi pentru noi .



Am transcris aceste exemple pentru a evidentia si natura gandurilor/ideilor/atitudinilor lui Delaoancea, si stilistica romanu lui, verva scriitorului, puterea de seductie a frazei acestuia, cu

conditia desigur ca cititorul a inteles regimul stilistic al ope rei, s-a aclimatizat la el si e in masura sa-l savureze.
Dar toate acestea constituie planul prim, de suprafata, al
Vamilor. In adancimile sale romanul vizeaza intreaga conceptie de viata, de gandire si de existenta a epocii de stagnare, continutul lui ideatic fiind unul de cea mai mare gravitate etica si sociala.
Se adauga dezinvoltura scrisului insusi, placerea cu care Se rafim Saka descopera la tot pasul expresia pitoreasca, adesea para doxala, pune in lucru amanunte si detalii de o apreciabila putere sugestiva, ca statueta lui Nefertiti si ceasul oprit la ora sase, echiva lent al opririi vietii insasi in tot timpul reflectiilor, dialogurilor si monologurilor lui Delaoancea, decor care se schimba brusc si radi cal in finalul romanului, imprevizibil, pitoresc si foarte sugestiv:
Delaoancea apuca uratenia de Cap aceasta noua reintrupare a faraoanei si, ridicand-o sus, cat putu de sus, ii facu vant de podea. O detunatura puternica, una ca de supersonic la depasirea vitezei rivale, umplu spatiul din jur. Capul ramase insa intreg, de parca ar fi devenit intre timp de bronz.
Incremenita pana atunci la ora cea mai de jos sase , pen dula isi relua tic-tacurile si, odata cu ele, timpul incepu sa se miste si el in casa arhitectului... .
Spiritul inovator, iscoditor am zice, modelarea inspirata si origi nala a frazei, privirea scrutatoare in psihologia si mentalitatea oamenilor din preajma au conlucrat eficient la elaborarea romanu lui Linia de plitire. Mai putin dramatic in sensul sondarii interi orului de catre personajul principal, acest roman cuprinde, in schimb, o lume relativ variata de personaje, majoritatea din lumea artei. Liantul romanului este Costin, fost cronicar teatral si stu dent, nevoit sa paraseasca Chisinaul pentru mult timp (ceea ce in epoca stalinist-brejnevista nu era o raritate). Acum Costin se intoarce si-si gaseste fostii cunoscuti intr-o degradare generala, pe care insa ei, fostii cunoscuti, nici n-o constientizeaza. A fost nevoie sa revina la bastina un Costin care sa-i vada si sa-i inteleaga

in esenta lor mocirloasa, vaduvita de ideal ori macar de tendinta spre acesta. La vorbele lui Alecsandru, poate cel mai curat la su flet dintre fostii cunoscuti, ca prostia asta omeneasca se tine de noi ca molusca de fundul corabiei si ne trage, pana la urma, la fund , Costin reflecteaza lucid si intelept: In fiecare din noi exi sta o linie de plutire care ne arata cat poate suporta si bune, si rele o viata de om, dar si viata in general... .
Toate personajele romanului Jelea, Leon Cavalul, zis si Solo,
Coca, Alec, Jorj etc. apar raportate, intr-un fel sau altul, la aceasta linie de plutire, in functie de care cititorul le intuieste nive lul de moralitate si demnitate. Linia de plutire este, asadar, o metafora care semnifica inertia si lipsa de elan intru depasirea acesteia, personajele romanului complacandu-se intr-o existenta precara, amintind prin ceva literatura modernista cu vieti esuate, degradate, pierdute din cauza unei ambiante care nu stimuleaza afirmarea, ascensiunea, perfectiunea morala a omului, in particu lar a omului de arta.
Serafim Saka a avut si in cazul acestei opere intuitia unor adevaruri nu doar partiale (pe care le-au inteles multi inca in epo ca stagnarii), ci a adevarului general, gaunos, chiar putred. Apoi a avut priceperea de a-l dezvalui cu mijloacele sale, prin dialoguri de mare putere caracterizanta, prin observatii fine, concentrate in formule memorabile, ca aceea dintr-o replica a lui Jelea: Sa fii Cezar si sa te temi de propria ta moarte, ca cel mai nenorocit soricel prins in cursa, asta se cere acum de la mine... Iar eu am invatat sa fiu ori una, ori alta. Ori soricel, ori imparat... Este peste puterile mele sa traiesc pe scena si cat mai natural posibil ceea ce n-am avut de unde vedea nici macar in vis! Sa fi fost vreodata la Roma, sa fi urcat, macar pana la jumatate, pe vreo piramida... Asa insa ce ma fac eu cu psihologia mea brigadie reasca..? , prin metafore ca cea din titlu si prin simboluri ca ace la al becurilor aprinse in noapte de Alec sa se vada pana hat departe in cele patru zari... .

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Ion Ciocanu, Virtutile colocviului. In Cultura , 1976, 27 noiembrie;
Din framantul necunten al vremilor, Chisinau, Ed. Literatura artistica, 1988;
Spunerea adevarului necesar. In cartea: Serafim Saka, Pentru tine bat... ,
Chisinau, Ed. Literatura artistica, 1988; Carte de capatai. In Tara , 1995,
29 august.
Mihai Cimpoi, Postfata. In cartea: Serafim Saka, Linia de plutire ,
Chisinau, Ed. Literatura artistica, 1987.
Dan Manuca, Un romancier si trei personaje. In Luceafarul , 1991, nr. 32.
Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut. In Vocea Romaniei , 1994, 27 aprilie. (Reprodus in Literatura si arta , 1994, 18 august.)
Laurentiu Ulici, Un prozator basarabean. In Romania libera , 1994,
3 august.
Nicolae Negru, Intelegerea suferintei. In Basarabia , 1996, nr. 5-6.
Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui Altceva. In cartea lui: Infruntarea lui Heraclit , Chisinau, Grupul editorial Litera, 1998.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2018 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite