Specia Definitia Clasificarea Particularitati Exemple e7t20tq
Pastel specie lirica caracte -ristica romanilor, in centrul careia se afladescrierea naturii,in -sotita de afectiuneaautorului. Termenul afost folosit in poezianoastra pentru prima oara de V.Alecsandri. In literarura universalaGoethe,Heine,Verlaine ¤Termenul vine din pictura-insemnind un ta- blou realizat in creioane colorate.¤Obiectivul descris este un pretext pentru trezirea unor sentimente transmise cititorului la pers.| sau |||­a .¤Prin motivul literar al rela- tiei om-natura se exprima trasaturile sufletesti legate de aspectul descris.¤Predomina adjectivele si substantivele. V.Alecsandri“Miezul iernii”“Geul iernii”Ion Pillat “Iarna”I.H.Herdelea“Zburatorul”I.H.Radulescu;G.Cosbuc;St.O.Iosif;Ion Pillat
Oda Specie a genului liric in care se elogiaza personalitati, fapte eroice ; veneratie sipremarire fata de Di-vinitate.A aparut inGrecia antica caracte-rizindu-se prin forma prozaica aproape fixa.A fost sustinuta de muzica de cor si chiarde punere in scena IreligioasaIfilosoficaIsacralaIeroticaIeroicaIpersonale ¤Are caracter solemn si de adresare.¤Incepe cu o invocatie retorica.¤Ton solemn, intensa vibratie lirica.¤Ritm amplu si avintat.¤Sentimente de preama -;rire si adoratie.¤Concentrarea sentimente- lor intr-o forma adecvata.¤Exprimarea directa prin intermediul monologului .¤Ultima strofa contine un indemn.¤Oda care se cinta se numeste mars . G.Cosbuc„Patria romana”M.Eminescu„Oda”(in metru antic)N.Stanescu“Oda bucuriei”V.Alecsandri“Oda ostasilor romani “Horatiu“Ode”P.B.Shelley“Oda vintului din apus”
Imnul Specie liricei cetate-nesti (asemenea odei)in care se preamaresc evenimente de impor-tanta nationala :eroi,idei,evenimente. IreligiosInationalIinternationalIpaginIebraicIeroticaIfilosofica ¤Incepe cu o invocatie re- torica.¤Contine indemnuri , accente afective.¤ Caracter retoric .Tonul mobilizator.¤Evoca epoci,persoane glorioase. ¤ Meditatie solemna. V.Alecsandri“Imnul lui Stefan cel Mare”“Un rasunet”-imnul Romaniei
Meditatia Poezie lirica care cuprinde reflectii filosofice asupra lumiisi vietii.Se inspira din problemele mari ale filosofiei despre univers,divinitate ,su- flet,originea,esenta si valoarea vietii,binele,frumosul.Se cunosc simeditatii in proza.A fost cultivata in prero-mantism si romatism. ¤Se abordeaza probleme mari legate de existenta omului pe pamint.¤Reprezinta o forma supe- rioara a liricii si apare ,de obicei ,in eopoca de ma- turitate a unei literaturi. M .Eminescu“La steaua”;“Ce te legeni..”Ion Pillat“Aci sosi pe vre-muri”Gr.Alexandrescu“Meditatii,Anul 1840”Lamartine
Elegia Specie a genului liric , caracterizata prin exprimarea unui senti-ment de tristete,de regret de melancolie. Sentimente elegiacice ce se pot identifica la mai multe specii ale liricii culte.Elegia este considerata muza du-rerii. La inceputul poezia este scrisa in distih exprimind jalea-distihul elegiac.Mai tirziu a inceput saexprime sentimente complexe. Ierotice IfilosoficeIreligioaseIpatriotice ¤ Corespunzatoare boci-tului popular , in care seexprima un sentiment de tristete,regrete,durere,melancolie.¤Uniori are un pronuntat caracter meditativ.¤In mod clasic ,elegia este reprezentata de orice poem compus din versuri elegiacice, disti -huri formate din alterna- rea hexamentului cu pentamentul.¤Tonul este tandru. M.Eminescu“Trecut-au anii”;“O,ramii”V.Voiculescu“Luminatorul”O.Goga“Batrini”In literaturauniversala:V.HugoPlatonOvidiuR.M.RilkePetrarca
Romanta Poezie lirica sentimen-tala,de obicei de insperatie erotica,cin-tata pe o melodie lina,melancolica.In Evul Mediu romanta denu- mea poemele epice care celebrau fapte is-torice,vitejia unor eroiTermenul se foloseste ca titlu a unor creatiipoetice diferite ca tematica. IcavalereascaImorescaIsatiricaIpastoralaIburleasca ¤Specie cu aspect erotic,sentimentala,duioasa,tris-ta,melancolica.¤ Forma simpla o apropie de lied.¤Stil simplu: exclamatii, chemari ¤Textele sunt puse pe muzica. M.Eminescu“Pe linga plo-pii fara sot”;“Mai am un singur dor”;“Dorinta”Maria Cuntan“Pe sub fereastra-mi curge-un riu”

Idila Specie lirica si eroticadin sfera poeziei buco-lice in care este repre- zentata in forma opti- mista sau idealizata viata si dragostea in cadrul rustic.In sec. al 18-lea- idila pastorala in forma ritmata acutal ele sunt versificate. IPastoralaIbucolicaIegloga ¤Spre deosebire de pastel unde natura este subiectul,in idila accentul cade pe viata pastorala,a obiceiu-rilor cimpenesti cunoscute si sub numele de egloga.Egloga este in forma de dialog(intre un pastor si o pastorita) cu sentiment erotic.¤In sec. al 18-lea- idla pastorala in proza ritmataacutal ele sunt versificate¤Natura apare ca decor. M.Eminescu“Dorinta”;“Sara pe del”;“Lacul”V.Alecsandri“Rodica”G.Cosbuc“La pirau”;“Rea de plata”St.O.Iosif“Doina”N.Labis“Idila”
Psalmul Specie a liricii religioa-se prin care se inalta laude lui Dumnezeu ,exprimind setimente de recunostinta,de im-plorare,de umilinta,deregret,de adoratie,de iubire,de multumire.Pot avea uncaracter de:rugaciune,oda ,elegie sacra. Ide laudaIde durereIde pocainta ¤Tematica diversa.¤Adresare in forma de mo-nolog.¤Cintece de regret,de ado-ratie.¤Sunt clasificate in versetenotate cu cifre arabe.¤Sunt alcatuita din mai multe paragrafe.¤Se folosesc termeni metafotici,monologul si dialogul mistic. T.Arghezi“Psaltirea”L.Blaga“Psalm”Al.Macedonschi“Psalmi mo -;derni”
Epigrama O poezie lirica cu un continut politic , di -;dactic ,de forma re -; strinsa ,in care se sati- rizeaza defecte,vicii siobiceiuri omenesti .La grecii vechi ,epigrama ca si epitaful ,si epigraful desemna in-scriptiile scurte de pe pietre funerare sau de pe opere de arta. ¤Continut politic .¤Forma restrinsa(de obicei un catren).¤Atitudine :ironica sau sar-castica. Al.VlahutaC.NegruzziG.TopirceanuE.TarlapanVoltaireLessingMartial
Epistola Specie literara a ve -chiului gen didactic saua genului liric,sub forma de scrisoare. ¤Este sub forma de scri-soare.¤Adresate unei persoane riale sau imaginare.¤Se abordeaza teme filo-sofice,morale,artistice,familiare. M.EminescuC.BolliacHoratiuVoltairePoe
Madrigalul Poezie lirica scurta care exprima sentimente de- licate sau complicate. Compozitie muzicala polifonica pentru cor acapella.In lirica italiana apare in secolul al 14-leaIn Franta s-a raspinditin secolul 16-18. Dupa caracterpot fi: Isatiric Iidilic Ididactic ¤O mica piesa de dra -;goste (3,4,14 versuri) cu continut idilic ,apoi didactic si satiric¤Cintata fara reguli pre -cise in previnta versifica- tiei.¤Sentimente delicate.¤Din madrigalul poetic s-adesprins madrigalul muzi-cal. C.Pavelescu“Madrigaltrist”TassoPetrarcaBoccaccio
Pamfletul Specie litrara in versuri sau in proza care se re-marca orin caracter sa-tiric.Se dezvolta in sec.al XVIII-lea ¤Caracter polemic,satiric,violent-in adresa unor per- soane,atitudini,conceptii,moravuri,realitati sociale,politice Camil PetrescuT.ArgheziN.D.CoceaSwiftVoltaire
Rondelul Specie lirica de forma fixa alcatuita din 13 sau 14 versuri,grupate in 3 catrene si un vers independent. Este o specie intilnita foarte rar. A fost cultivata indeosebi in lirica medi-evala si mai tirziu de parnasieni.Rondelul apare in sec. XV in Franta prin poetii Villon, Climet Marot. Macedonschi preea mo- delul rondelurilor de la poetii francezi Maurice Rollinat si Th de Bonville. ¤Incepe cu un refren , re- luat partial sau integral la mijloc si la sfirsit,avind numai doua rime.¤Primele doua versuri, care sintetizeaza motivul liric, sunt identice sau foarte asemanatoare.¤Are 13 versuri sau 14 dis-puse in trei strofe.¤Primul vers este identic cu al saptelea si al treisprezecelea,iar al doilea cu al patrulea si cu ultimul vers.¤Rimele sunt numai doua. N.Costencu“Rondeluldoinei”Al.Macedonschi“Rondelul roze-lor de august”;“Rondelul roze-lor ce mor”Clement MarotFr.Villon
Sonetul Poezie lirica de forma fixa compusa din 14 versuri grupate in doua catrene si doua tertine , ultimul vers,fiind o con- cluzie a intregii poezii . Sonetul romanesc ur -meaza modelul sonetu- lui italian.A aparut in sec.al XIII-lea la fran - cezi (poezia trubaduri- lor),apoi in Renasterea itliana si restul Europii sec. XVI .Se cunosc si tipul de sonet neregulat cultivatde Shakespeare -;trei catrene cu rime alternative,diferite in fiecare catren.Exista si sonet scurt inversat in care tertinele preced catrenele. IitalianIenglezIneregulatIscurt inversat ¤Forma fixa:2 catrene si 2 tertine,nu se admite repetarea cuvintelor cu exceptie constructiilor gramaticale(conjunctii siprepozitii).¤ Catrenile au rima imbratisata,iar tertinele rima libera,variata.¤Ultimul vers exprima osentinta,o concluzie.¤In catrene e prezenta o tema ascendenta,in ter-tine-tematica descendenta¤Sonetul italian si cel roman au versul de unsprezece silbe si ritmul iambic. M.Eminescu“Vorbeste-ncet”“Afara-i toamna”O.Goga“Sonet”DantePetrarcaMichelangeloShakespeare
Glosa Poezie de forma fixa alcatuita tot din atitea strofe cite versuri are prima strofa.Prima strofa introdu-ce tema poeziei .Glosa de tip francez cuprindesase strofe,iar ce de tip german-zece strofe IfilosoficaIgnomicaIsententios ¤Fiecare vers din prima strofa este consemnat succesiv in cite o strofa urmatoare.¤Fiecare vers din prima stro- fa contine tema de baza.¤Incepind cu strofa a douafiecare vers din prima stro- fa este comentat.¤Structura initiala si cea fi- nala constituie un cadru.¤Creatie lirica de factura clasica. M.Eminescu(glosa de tip german)M.Codreanu(glosa de tipfrancez)BonifaceHetrat
Gazelul Poezie de forma fixa care este alcatuita dintr-un variabil de di-stihuri,avind aceeasi rima cu cele doua ver -suri ale distihului intial. ¤Este alcatuit din versuri in care numai primul distihrimeaza,urmatoarele disti-huri obtinindu-si plasticita- tea prin repetarea ,in al doilea vers a fiecarui distih,a rimei din primul distih.¤Distihurile se constituie ca adevarate maxime M.EminescuIn postumeGazel ,mottoul laCalin(File din poveste)G.CosbucGazel si Lupta vietiiHafiz

Doina Cintic liric popular ,ce exprima in mod direct cele mai sublime senti- mente ale poporului.Este o specie proprie numai romanilor.Se mai numeste cintec de frunza ,deoarece incepe cu “frunza verde” . Ide jaleIde dorIde dragoste Ide instraina- reIde norocIde soartaIde haiducie ¤Din punct de vedere muzi- cal este alcatuita din doua parti una trista si alta vioaie cu caracter dansant.¤Incarcatura metaforica¤Ritm trohaic¤Rima imperecheata,masu- ra de 7-8 silabe