Fabula aleasa de mine pentru demonstrarea apartenentei la specie este „Cainele si catelul”, de Grigore Alexandrescu. m5x10xe
Este o opera literara epica, in versuri, de mici dimensiuni, in care autorul critica anumite defecte morale sau comportamentale ale unor oameni, prin intermediul animalelor personificate.
Opera are valoare educativa si scop moralizator, prin intermediul ironiei.
Fabula cuprinde doua parti.
In prima parte este prezentata o intamplare dialogata: intr-una din zile, Samurache, un catel mic si slab, asculta cu luare-aminte discutia dintre Samson, „un dulau de curte ce latra tare” si un bou oarecare. Samson pleda pentru egalitate intre dobitoace, pentru democratie, „ca in tarile civilizate”, zicand ca uraste animalele care „cred despre sine” ca sunt foarte importante, care sunt foarte mandre de originea lor nobila si ca el prefera sa fie numit „caine sadea”, si nu „domnia voastra”. Auzind toate acestea, Samurache intervine in discutia celor doi, felicitandu-i pentru ideile lor marete. Samson, jignit de indrazneala lui Samurache de a-i numi „fratii mei”, incepe sa-i vorbeasca pe un ton plin de dispret, insultandu-l si chiar amenintandu-l cu bataia: „Noi, fratii tai? Raspunse Samson plin de manie.

Noi, fratii tai, potaie!
O sa-ti dam o bataie
Care s-o pomenesti.”
Partea a doua a fabulei este constituita din morala, care este exprimata in mod direct: „Aceasta intre noi adesea o vedem,
Si numai cu cei mari egalitate vrem.”
Personajele sunt simbolice, fiind masti pe caractere umane. Astfel, Samson reprezinta omul demagog, ipocrit, ce se foloseste de idei progresiste pentru a-si sustine interesele. El simuleaza modestie, dar, in realitate, este arogant, agresiv, ingamfat, dur si jigneste pe catelul care a crezut in vorbele lui si chiar il ameninta cu bataia. Samurache este omul naiv, care crede totul, iar boul este omul marginit la minte, care aproba tot ce i se spune, fara sa comenteze, care inregistreaza totul, manifestand indiferenta.
Caracterizarea acestor personaje se face prin vorbe, gesturi si nume (Samson, nume de origine biblica, sugereaza forta fizica mare; Samurache, diminutiv folosit pentru a alinta o fiinta mica, neinsemnata).
La baza fabulei sta alegoria, realizata prin personificarea animalelor.
Ca mod de expunere, predomina naratiunea si dialogul (monologul), dar apar si scurte pasaje descriptive.