Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Praslea cel voinic si merele de aur cules de Petre Ispirescu
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Cules si publicat de Petre Ispirescu in volumul „Legendele sau basmele romanilor”, „Praslea cel voinic si merele de aur”, prin intamplari si profilul personajelor, este un basm fantastic. Tema este cea specifica, raportul bine-rau, iar deznodamantul aduce triumf binelui. p6h22hc
Basmul este specie a epicii populare si culte, in proza sau, mai rar in versuri, de mare intindere, cu o raspandire mondiala, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice. La actiune participa personaje imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar in final acesta este invins.
Basmul are structura schematizata, in general respectata. Basmele populare romanesti au toate caracteristicile folclorului: traditionale, anonime, colective, orale.
Subiectul se poate rezuma cu usurinta.
A fost odata ca niciodata un imparat care avea trei fii. In gradina imparatiei sale se afla un pom care facea mere de aur, din care imparatul nu reusise sa guste, deoarece erau furate inainte de a se coace. An de an, in perioada coacerii, multi voinici, inclusiv cei doi fii mai mari ai imparatului, au pazit pomul pentru a prinde hotul, dar totul fusese in zadar. Numai Praslea reuseste sa-l raneasca si sa duca mere tatalui sau.
El porneste, impreuna cu cei doi frati mai mari, in urmarirea hotului si, la un moment dat, drumul duce catre taramul celalalt. Voinicul coboara pe celalalt taram si ajunge la palatele zmeilor care furasera trei fete de imparat. El se lupta cu zmeii, ii omoara, elibereaza fetele si, dupa ce transforma palatele in trei mere, se intoarce la locul pe unde coborase. Fratii sai trag afara numai pe cele trei fete iar pe Praslea il parasesc cu gand sa-l piarda. Ramas pe taramul celalalt, voinicul salveaza puii unei pasari de zgripsor, care, drept recunostinta, il scoate la suprafata pamantului.
Revenit in imparatia tatalui sau, dupa multe incercari, este recunsocut, fratii sai sunt pedepsiti, iar el se insoara cu fata cea mica si-i urmeaza tatalui sau la domnie.
Personajul principal al basmului este Praslea.El participa la intreaga actiune si este imaginea binelui, intruchipand idealul etic de cinste, dreptate si adevar. Numele sau sugeraza particularitatile eroului:cel mic, dar cel mai viteaz. Desi este ironizat la inceputul basmului de catre tatal sau, reuseste sa-l convinga pe acesta sa-l lase sa pazeasca marul de aur. Inteligent, isi face un plan pentru a prinde hotul si reuseste sa il raneasca pe acesta.
Basmul are un final fericit, incheindu-se cu nunta eroului.
Ca orice personaj de basm, Praslea are si insusiri supranaturale. Inzestrat cu o forta impresionanta, omoara zmeii si balaurul in lupta dreapta.
Praslea este, asadar, un personaj in care se impletesc insusiri omenesti si fabuloase. Alaturi de Praslea, se constituie forte ale binelui: imparatul, cele trei fete, corbul, pasarea zgripsor si puii ei, mesterul argintar.
Personajele care reprezinta fortele raului sunt adversarii lui Praslea:fratii invidiosi, (care ii doresc pieirea pentru a se lauda cu izbanda) si zmeii, personajele fantastice, care traiesc intr-o lume ce functioneaza dupa legi proprii, altele decat cele din lumea reala. Reprezentatii raului sunt pedepsiti intotdeauna in basm.
Personajele reale -; imparatul, fiii cei mari, fetele de imparat si mestesugarul argintar -; ca si cele fantastice -; Praslea, zmeii, balaurul, zgripsorul -; indiferent de locul pe care il ocupa in opera, au importanta in desfasurarea intamplarilor, deoarece contribuie fiecare la aflarea adevarului si instituirea dreptatii.
Elementul fantastic include si obiectele miraculoase (marul de aur, furca de aur, closca cu puii de aur, dar si seul si apa). Ele ajuta eroul sa depaseasca situatiile dificile, iar cifra simbolica trei are putere magica.
Respectand caracteristicile speciei, basmul „Praslea cel voinic si merele de aur” incepe cu formula introductiuva: „A fost odata ca niciodata” care sugereaza un timp imaginar. Prin ea, ascultatorii -; cititorii -; sunt introdusi intr-o lume in care totul este posibil. Spatiul de desfasurare al actiunii este si el ireal (la curtea unui imparat, pe taramul celalalt). Formula finala „Trecui si eu pe acolo si statui de ma veselii la nunta ... si incalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastra asa” are rolul de a scoate pe ascultatori din lumea fantastica, iar nota ironica din formula de incheiere neaga veridicitatea celor povestite.
Locul de unde pleaca eroul este curtea imparatului si tot aici se va intoarce victorios acesta, iar drumul pe care il parcurge singur constituie un prilej pentru a-si dovedi calitatile - drum initiac.
Pozitive sau negative, principale sau secundare, reale sau ireale, personajele sunt simboluri pentru notiunea de bine si rau, reprezentand modele morale opuse. Trasaturile lor se deslusesc prin actiune, care se petrece pe pamant, dar si pe taramul celalalt, prapastia fiind hotarul care desparte cele doua lumi.
Ca orice basm popular, „Praslea cel voinic si merele de aur” are numeroase elemente de oralitate, care mentin treaza atentia ascultatorului. Vorbirea directa se imbina cu vorbirea indirecta, folosirea verbelor la perfectul simplu („ii multumi”, „fu primit” etc.) dau impresia ca actiunea s-a petrecut de curand, inversiunile si repetitiile ( „si merse, merse”) specifice stilului oral, precum si cuvintele si expresiile populare („nitica”, „piroteala”, „soroc” etc.) sunt modalitati specifice basmului.
Stilul caracterizat prin oralitate, impletirea armonioasa a celor trei moduri de expunere -; naratiunea, descirerea si dialogul -; dau farmec basmului, creatie ce raspunde nevoii de bine, dreptate si frumos a poporului roman.
Bibliografie:”Dictionar de termeni literari”
Editura:Paralela 45
Autori:Gabriela Dinu, Maria Zbarcea
Anul aparitiei:2000








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite