Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Pronumele
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. b1q23qv
Pronumele este de mai multe feluri: pesonal, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, nehotarat, interogativ, relativ, negativ.

Pronumele personal:

Pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii (eu, noi), cu care se vorbeste(tu, voi), despre care se vorbeste(el, ea ei, ele). Are forme accentuate si neaccentuate. Se declina la toate cele cinci cazuri, avand forme dupa schema urmatoare:
Singular

Per-soana N G D Ac V
I eu mie imi, mi pe mine ma
II tu tie iti, ti pe tine te tu!
III el al(a, ai, ale) lui lui ii, i pe el il, l- ea al(ai, a, ale) ei ei ii, i pe ea o
Plural
Per-soana N G D Ac V
I eu noua ne, ni Pe noi ne
II tu va,vi va, vi pe voi va voi!
III el al(ai, a, ale) lor le, li le, li pe ei ii,i ea al(ai, a, ale) lor lor le,li pe ele le

Functia sintactica a pronumelui personal:
1. Subiect in cazurile:
-Nominativ: El citeste.
-Genitiv: Ai lui au plecat la mare.

2. Nume predicativ in:
-Nominativ: Prietenul mae este el.
-Genitiv: Caietul este al lui.
-Acuzativ: Florile sunt pentru ea.

2. Atribut pronominal:
-Genitiv:Cartea lui este pe masa.
-Dativ: Succesul gratie lui ne-a incantat.
-Dativ posesiv: Mana-ti era rece.
-Nominativ (apozitie): Elena, ea, eate prietena lui.
-Acuzativ:Excursia impreuna cu voi a fost reusita.

4.Complement indirect: Pe ea am cautat-o.

5. Complement direct:
-Genitiv: Prietenii au luptat contra lui.
-Dativ: Lui i-am adus o carte.
-Acuzativ: Ma gandesc la voi.

6. Complement circumstantial de loc: Copii alergau spre noi.

7. Complement circumstantial de timp:
-Genitiv: Tu ai sosit acasa inaintea lui.
-Acuzativ: Ai intrat in clasa odata cu mine.



8. Complement de agent: Problema a fost compusa de el.
9. Complement circumstantial de mod: Copii au cantat ca voi.
10. Complement circumstantial de cauza:Am intarziat din pricina lui.
11. Complement circumstantial de scop: Ai muncit in scopul lui.
Pronumele personal de politete:
Are formele:
Persoana a-II-a Persoana a-III-a singular plural singular plural masculin feminin masculin feminin dmneata,mata, matale, d-ta dumnea-voastra d-voastra dumnealui dumneaei dumnealor dumnealordomniile lor

Locutiuni pronominale de politete: Luminatia Ta, Inaltimea Sa, Preasfintia Sa, Majestatea Sa etc.

Pronumele reflexiv:
Pronumele reflexiv tine locul obictului asupra caruia se exercita direct sau indirect actiunea verbului.
Are forme proprii numai pentru persoana a-III-a. Pronumele reflexiv are numai DOUA cazuri: DATIV si ACUZATIV.
Formele pronumelui reflexiv:
Cazuri Pers.I Pers.II Persoana a-III-a
N - - G - - D - - Accentuat: sie, siesi; neaccentuat: isi, si, - si
Ac - - Accentuat: sine, sinesi; neaccentuat: se, s

Functia sintactica:
- Complement direct: El se spala.
- Atribut pronominal:Lauda de sine.
- Complement indirect: El isi aminteste de vacanta.
- Atribut pronominal in D: Lundu-si haina a plecat.

Pronumele si adjectivul pronominal de intarire

Pronumele deintarire este partea flexibila de vorbire care insoteste un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat. Are functia sinatctica de atribut adjectival, mai rar de subiect.

Formele pronumelui de intarire:
Nr. Gen Persoana I Persoana II Persona III singular m: insumi insuti insusi f: insami inseti insasi plural m: insine insiva insisi f: insene inseva Insesi, insele

Exemple:
Insumi te-am vazut chiulind.
¯ pronume de intarire, SUBIECT

Elevul insusi a compus acest exercitiu.
¯ atribut adjectival

Tu insuti ai fost impotriva hotararii.
¯ atribut adjectival

Pronumele si adjectivul pronominal posesiv

Pronumele posesiv este partea flexibila de vorbire care inlocuieste numele posesorului, cat si al obiectului posedat
Este intotdeauna insotit de articolul posesival genitival: al, a, ai, ale.

Formele pronumelui posesiv:
Pronumele posesiv are forme pentru cele trei persoane, dupa genul si numarul obiectului posedat si dupa numarul posesorilor.
- Un singur obiect posedat -; un singur posesor:

Persoana (singular) masculin feminin
Persoana I-a al meu a mea
Persoana a-II-a al tau a ta
Persoana a-III-a al sau a sa

- Un singur obiect posedat -; mai multi posesori

Persoana masculin feminin
Persoana I-a al nostru a noastra
Persoana a-II-a al vostru a voastra
Persoana a-III-a al lor a lor

- Mai multe obiecte posedate -; un posesor:

Persoana masculin feminin
Persoana I ai mei ale mele
Persoan a-II-a ai tai ale tale
Persoana a-III-a ai sai ale sale

- Mai multe obiecte posedate -; mai multi posesori:

Persoana masculin feminin
Persoana I ai nostri ale noatre
Persoana a-II-a ai vostri ale voastre
Persoana a-III-a ai lor ale lor

Adjectivul posesiv:

Adjectivul posesiv are aceleasi forme ca si pronumele posesiv ( insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr, si caz si devine adjectiv pronominal).

Caietul meu este pe masa.
Un caiet al meu este pe masa.

FUNCTIA SINTACTICA a PRONUMELUI POSESIV

1)Subiect: Ai mei au venit.

2)Nume predicativ:
- N : Caietul este al nostru.
- G : Pamantul acesta era alor sai.
- Ac : florile sunt pentru ai nostrii.

3)Atribut pronominal: Reusita alor nostri a bucurat toata scoala.

4) Atribut adjectival: Cainele vostru e rau.

5)Complement indirect:
- G: Dusmanul s-a repezit asupra alor nostrii.
- D: Am dat alor vostri mingea.
- Ac: El isi aminteste de ai tai.

6)Complement direct: I-am intalnit pe ai tai

7) Complement circ de loc: El mergea catre ai sai.

8) Complement circ de timp: El a venit pe teren inainte alei noastre

9) Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina alor sai.

10) Complement circ de scop: El a muncit pentru ai sai.

11)Complement de agent: Scrisoarea a fost trimisa de ai tai.

Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ

Pronumele demonstrativ este partea de vorbire flexibila care inlocuieste numele unui obiect indicand apropierea sau departarea lui in spatiu ori in timp, identitatea sau diferenta fata de alte obiecte.
Pronumele demonstrativ are formele:
Ø de apropire: acesta, aceasta, acestia, aceastea.
Ø de departare: acela, aceea, aceia, acelea.
Ø de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi.
Ø de identificare(diferentiere);celalat, cealalta, ceilati, celalte.

Pe langa aceste forme de intalnesc formele populare: o asta, asta, astia, istea, etc. o acela, aia, alea, etc. o alalat, ailalta, ailalti, etc.

Declinarea pronumelui demonstrativ:

Apropiere Departare
N.Ac singular plural singular plural masc fem masc fem masc fem masc fem acesta aceasta acestia acestea acela aceea aceia acela
G.D. acestuia acesteia acestora acestora aceluia aceleia acelora acelora
Atunci cand pronumele demonstrativ insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr si caz, pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal



Exemple:
Cartea acestuia este mai interesanta.

FUNCTIA SINTACTICA a PRONUMELUI
DEMONSTRATIV
1)Subiect: Acesta a venit.
2)Nume predicativ: N: Prietenul meu este acesta.
G: Cartile sunt ale acestuia.
Ac: Cartea este pentru cealalta.
3)Atribut adjectival: Copilul acesta este bun.
4)Atribut pronominal: Cartile acetuia sunt noi.
5)Complement indirect: D: Dau acestuia o minge.
Ac: Eu m-am interesat despre acela.
6)Complement direct: Tu il cauti pe acela.
7)Complement circ de loc: Eu locuiesc langa acesta.
8)Coplement circ de timp: Tu ai venit inaintea acestuia.
9)Complement circ de de mod: El a raspuns ca acestia
10)Complement circ de cauza: El a intarziat din pricina acestuia .
11)Complement circ de scop: Ai muncit pentru acestia.
12)Complement de agent: Poezia a fost scrisa de acesta.

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL RELATIV

Pronumele relativ se foloseste numai in fraza si este element relational intre regenta si subordonata, pastrandu-si functia sintactica in propozitie.
Formele pronumelui relativ:

Ø simple: care, cine, ce, cat, cata, cati, cate.
Ø compuse: cel care, cel ce, ceea ce.

DECLINAREA pronumelui relativ:
Forma cine cat, cati, cata, cate care
N.Ac cine cat, cati, cata, cate care
G. (al, a, ai, ale) cui caror (al,a,ai,ale) carui,(a)carei(a)caror(a)
D. cui caror m caruiacaroracareia

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL INTEROGATIV

Partea de vorbire care tine locul cuvantului asteptat ca raspuns la o intrebare dintr-o propozitie sau fraza interogativa directa.
SUBIECT Cine a venit?
NUME PREDICATIV N: Cine este prietenul tau?G: Al cui este caietul?Ac:Pentru cine sent florile?
ATRIBUT PRONOMINAL A cui casa ai construit-o?
ATRIBUT ADJECTIVAL Care carte este interesanta?
COMPLEMENT DIRECT Pe cine ai asteptat in parc?
COMPLEMENT INDIRECT D: Cui dau florile?G: Impotriva cui au luptat ei?Ac:La cine te gandesti?
COMPLEMENT circ. de LOC Spre cine alerga baiatul?
COMPLEMNT circ de TIMP Inaintea cui a intrat in clasa?
COMPLEMENT circ de MOD Mai mult decat cine te iubeste Mircea?
COMPLEMENT circ de SCOP Pentru ce ai invatat tot anul?
COMPLEMENT circ de CAUZA Din cauza cui s-a imbolnavit?
COMPLEMENT de AGENT De catre cine a fost scrisa poezia?
FUNCTIA SINTACTICA:

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEHOTARAT

Partea de vorbire care tine locul unui substantiv, fara,sa dea vreo indicatie precisa asupra obiectului sau fiintei pe care o inlocuieste.
ARE FORME:
Ø simple: unul, altul, atat, atata, atati, atate(a) (niscai)
Ø compuse: cineva, ceva, careva, altcineva, niscaiva, fiecare, fiecine, fiece, ori(si)cine, ori(si)ce, ori(si)cat, oarecine, cutare, vreunul, vreuna
Ø locutiuni-pronominale: nu stiu cine(cineva), nu stiu ce (ceva), cine stie cine, te miricine.

Exemple:
A sunat nu stiu cine la usa.
Il atragea nu stiu ce spre crestele muntilor.

Cand pronumele nehotarat insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, nr, si caz devine adjectiv pronominal nehotarat, cu functia sintactica de atribut adjectival.

Exemple:
Fiecare invata lectia.
Fiecare elev invata lectia.

N.Ac. cineva fiecare oricine
G.D. cuiva fiecaruia oricui

PRONUMELE SI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEGATIV

Partea de vorbire care tine locul unui substantiv(sau ubstituit al aceesuia) pe care il neaga. Apare in propozitii nuegative.
Exemple:
- N-ai intalnit pe colegii tai?
- N-am intalnit pe nimeni.
ARE FORMELE: nimeni, nimic, nimica, nici unul, nici una.
Declinarea pronumelui negativ:

N.Ac. nimeni nimenea nici unul nici una
G.D. nimanui nimanuia nici unuia nici uneia

Forme adjectivale: nici un, nici o
Exemple:
Astazi tu n-ai mancat nimic.
Ai cumparat niste nimicuri foarte costisitoare.
Ii visezi la nimic crezan mereu in soarta.

Numeralul este partea de vorbire flexibila ce exprima o cifra, numarul obiectelor sau ordinea obiectelor numarate.
Exemple:
Doi si cu doi fac patru.
Doi baieti si doua fete stau pe banca.
Primul elev a intrat in clasa, al doilea a iesit.

NUMERALELE SUNT DE DOUA FELURI: propiu-zise unu, un, una, o, doi, trei, patru, cinci……. suta, mie, milion, miliard multiplicative indoit, intreit, insutit,….dublu, triplu distributive cate unu, cate doi, cate trei, cate una, cate doi, ……doi cate doi. fractionare doime, zecime, sutime, doi la suta, zece la suta, trei pe patru, doi pe trei adverbiale o data, de doua ori,de trei ori,de sute de ori de aproximatie doi-trei, sute, zeci, mii, zeci si zeci etc.

Ordinale propiu-zise intai, primul, prima, al doilea, cel de-al doilea, cel dintai, cea dintai adverbiale prima oara, a doua oara, atreia oara.

Verbul este partea de vorbire flexibila de vorbire care exprima actiuni sau stari: a iti, a iubi, a se bucura, a vrea

Categoriile gramaticale ale verbului sunt:modul, timpul, persoana, numarul, diateza, conjugarea .
Verbe personale:sunt acele verbe care au subiect exprimat sau neexprimat:

Exemple:




Citesc (eu). (Tu) canti. Mergeti (voi) in excursie. Fata danseaza.

Verbe impersonale: sunt verbele care nu au subiect si au o singura forma: (persona a-III-a singular)
In cadrul verbelor impersonale , un regim special il au verbele: “a . fi”, ”a insemna”, “a ramane”, “a ajunge”, “a trebui”.
Astfel verbul:
A FI:
Ø impersonal: Eu era sa cad.
Ø copulativ: Cartea este interesanta.
A INSEMNA:
Ø copulativ: Iubirea inseamna sacrificiu.
Ø impersonal copulativ: Daca n-a venit la scoala inseamna ca n-a fost anuntat.
A RAMANE:
Ø predicativ: El a ramas la bunici.
Ø copulativ: El a ramas singur si fericit.
Ø impersonal: Ramane sa ma interesez de rezultat.
A AJUNGE:
Ø predicativ: Tu ai ajuns la mare.
Ø copulativ: Tu ai ajuns inginer.
Ø impersonal: Ajunge cat ai vorbit.

O clasificare a verbelor dupa diateze: o activa: ploua, tuna, fulgera, pare, decurge, reiese, merge,etc. o reflexiva: se innopteaza, se intampla, se zice, se aude, se cuvine,etc o pasiva: este stiut, este cunoscut, este stabil, este dat, etc.

VERBELE AUXILIARE:
Verbele auxiliare sau ajutatoare sent verbele care ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse(perfect compus, viitor, viitor anterior, conjunctiv perfect, conditional optativ) si a diatezei pasive.
Verbele auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.

Verbul a fi in cadrul diatezei active formeaza urmatoarele moduri si timpuri:
- indicati, viitor anterior: voi fi vazut.
- Conjunctiv perfect: sa fi vazut.
- Conditional-optativ perfect: as fi vazut.
- Infitiv perfect: a fi vazut.

VERBELE UNIPERSONALE:
Sunt in special onomatopeice, au un subiect exprimat, numai la persoana III-a singular.

CONJUGAREA:
Dupa terminatia verbului de la infinitiv, verbele limbii romane se impart in patru mari grupe, numite conjugari:

Cojugarea I-a -; cuprinde verbele care se termina la infinitiv in „a”:a canta, a dansa, a spala etc.

Conjugarea a-II-a -; cuprinde verbele care se termina la infinitiv in „ea”: a bea, a vedea, a placea.

Conjugarea a-III-a -; cuprinde verbele care se termina la infitiv in „e”: a merge, a bate, a vedea, a placea etc.

Conjugarea a-IV-a -; cuprinde verbele care se termina la infitiv in „i” sau “i”: a iubi, a dori, a privi, a cobori, a uri, a hotari.
Modurile verbului

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul actiunea:
Ø Reala (INDICATIVUL)
Ø Realizabila (CONJUNCTIVUL, CONDITIONAL-OPTATIV(prezent) SI IMPERATIV)
Ø Ireala (CONJUNCTIVUL si CONDITIONAL-OPTATIV perfect)

Dupa felul in care sunt sau nu insotite de persoane in timpul conjugarii, modurile sunt personale si impersonale.

Modurile personale exprima persoana si formeaza predicatul, deci sunt predivative.
Acestea sunt:
· Indicativul
· Conjunctivul
· Conditional -; optativ
· Imperativ
Verbele la aceste moduri sunt verbe predicative,formand singure un predicat.

Modurile nepersonale nu exprima persoana si nu pot forma predicatul, sunt deci moduri nepredicative.
Modurile nepredicative sunt :
· Infinitivul
· Gerunziu
· Participiu
· Supin

Adverbul este partea de vorbire neflexibila care exprima caracteristicile unei stari, isusiri ori actiuni au imprejurarile in care au loc acestea.
Dupa forma adverbele sunt:
· Simple: abia, azi, maine, ieri, acum, repede, bine, etc
· Compuse: maine-seara, ieri-seara, ieri-dimineata, alundeva, altfel, altcumva, asta-noapte, asta-vara etc
· Locutiuni adverbiale: de-a pururea, cu de-a sila, in veci, prin sutprindere etc
· Expresii cu valoare de adverb: la pastele cailor, cum scrie la carte , ca pe apa etc.

Prepozitia este patea de vorbire neflexibila, fara functie sintactica, care leaga intre ele parti de propozitie. Este un cuvant ajutator si se analizeaza impreuna cu partea de propozitie pe care o insoteste.
Exemple: Cartea de istorie, gandul ajutator etc.

Dupa forma, prepoziile sunt: o Simple: a , catre, contra, cu , de, fara, in, intru, la, langa, pe, pentru, asemenea, peste, printre etc. o Compuse: de la, de catre, de pe , fara de, de pe la, de pe langa, pe sub, pana pe la etc.

Interjectia este partea de vorbire neflibila prin care se exprima trasaturi sufletesti, un indemn, o chemare sau se imita sunete din natura.

Dupa forma, interjectiile sunt a) Formate dintr-un singur sunet: o vocala (O!A!I!), o consoana:T,H! b) Din doua sau mai multe consoane repetate: brr!crr! c) Dintr-o silaba sasu un grup redus de silabe:Of!,Vai!, Aha!,Bravo d) Cuvinte repetate: toc-toc!,pac-pac!pic-pic!

Functia sintactica:

Subiect: Printre raniti se auzea Au!Vai!
PV:Pupaza zbrrrrrr!pe o dughena.
NP:E vai de voi.
At. Int.: Pe ulita auzeam indemnul hais!cea!
CD: Din camera vecinului se auzea bravo!
CcM: Usa se deschise incet scart, scart!






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite