o8b18bl
Problema distantarii de lume , zugravirea unor aspecte de viata ce nu intra direct in experienta scriitorului , descrierea unor personajein actiune care fac parte din ambiante diferite se poate rezolva numai printr-o largire considerabila a puterii de imaginatie . Acest lucru se poate rezolva in cazul unei culturi a scrisului , iar la mijloc e vorba si de inteligenta scriitorului , de puterea lui de a sintetiza cele vazute , de a crea o lume imaginera prin analogie cu cea reala , nedeformand-o totodata.
Romanul ,,Singur in fata dragostei” se conformeaza in mare masura acestei ,,cerinte” de detasare prin imaginatie. Scriitorul vede lumea ca un spectacol , in care isi joaca rolul fiecare potrivit firii sale . Spre deosebire de anumiti prozatori care introduc persoana lor proprie in actiune , camufland-o sub un nume poetic si acordandu-i functia de mentor , A. Busuioc se retrage indaratul cortinei , lasandu-i pe eroi sa-si croiasca singuri drum in viata . Aceasta nu insemna insa o dispozitie totala autoriceasca -; ramane punctul de vedere personal , care stralumineaza sensul cartii .
Detasarea lui A. Busuioc se infaptuieste firesc datorita ironiei , mijloc eficient impotriva infrumusetarii sau, mai bine zis , calofiliei ; scriitorul cu bagaj sarac de cultura e inclinat indeosebi spre comicul trivial . a...i
Un om poate fi perfect instruit , orientandu-se enciclopedic in toate ramurile de activitate omeneasca , poate fi extrem de corect , punctual si moraliceste integru , si totusi sa aiba o viata interioara spirituala cam redusa , daca nu chiar sterila . Cultura presupune o mare forta spirituala , epica . Acesta este punctul de plecare al lui A . Busuioc , estetic si etic . Particularul apare la Busuioc tot in alta forma ; el renunta la ideea unui om energic (in parte numai , caci si el cedeaza prin Maier ) , care schimba radical lucrurile , si isi pune intrebarea daca sunt insisi invatatorii destul de instruiti si educati ca sa-i lumineze pe altii , daca nu se adapteza la mediu a...i uitand ce-au invatat si devenind niste meseriasi , straini de cultura si efort intelectual . Tabloul acesta il schiteaza cu ironie muscatoare Radu Negrescu in fata Vioricai Vrabie , invatatoare de franceza , nou-venita la scoala. a...i Partea profesionala a lucrului il intereseaza pe Busuioc si o evidentiaza , dar nu o limiteaza numai la aceasta latura a vietii , cautand sa patrunda in mentalitatea oamenilor , si el constata ca o mentalitate retrograda poate inabusi orice gand nobil , orice pornire a inimii spre bine si spre sferele mai inalte ale vietii spirituale . Un om schilod sufleteste va aplica cel mai ideal principiu de educatie in asa mod , incat el va deveni reversul sau . Directorul retrograd din acest roman nu observa energia tinerei invatatoare Viorica Vrabie , nu tine seama de cultura ei , de avantul tineresc ; pe dansul il socheaza in primul rand tinuta vestimentara la moda a invatatoarei .
Erolui principal al romanului dat , lui Radu Negrescu , autorul ii da deplina libertate de actiune , eliberandu-l mai intai de certitudine infatuata si de catalogul obisnuit al povetelor didactistice si al ideilor primite . Adoptand o conduita de histrion , Radu Negrescu isi poate permite observatii ascutite despre mediul in care se misca , despre sine insusi , adesea autoironizandu-se . Eroul joaca rolul bufonului din comediile de altadata , care , sub masca voiosiei , a glumei si a observatiei joculare , spune adevaruri suparatoare . Acesta este de fapt continutul acestui roman , care vizeaza ironic multe neajunsuri in scoala , in procesul de instruire si de educare , in viata spirituala a unor invatatori . Incrancenat impotriva ignorantei si a inchistarii in tipare statute de viata si de lucru , Radu Negrescu adesea le demasca prin formele paradoxale .
Romanul ,,Singur in fata dragostei” da o lovitura destul de serioasa unor scheme literare , rupte de realitate ; romanul e interesant prin faptul ca autorul nu-si face chipuri cioplite , zugravind pe ele virtuti idilice abstracte , pentru ca sa bata in fata lor , ci priveste mai real , mai obiectiv la lucruri si la oameni .
Arta de romancier a lui Busuioc e arta punerii in lumina ridicolului , a paradoxului , prin alternanta situatiilor contrastante , prin insusirea unor paranteze usor persiflate , dar cu un caracter buf frapant ( aparatele viitorului menite sa afle gandurile ,,o sa taca jenate o clipa in fata lui Spanu ... ca dupa aceea sa enunte tabla inmultirii si regula de trei simple” ; ,,Cum as fi vrut sa fie arsa canalia aceasta , Spanu , cum as fi dansat pe cenusa lui , desi prostia si meschinaria pot imita intru totu nobila pasare Phoenix” ).
Romanul ,,Singur in fata dragotei „ , luat in ansamblu , e o parabola , ce sugereaza imposibilitatea realizarii absolute a unor aspiratii , veleitati in conditia umana a unui cotidian marunt , necuratat de rutina , inertie , meschinarie , obtuzitate , elemente retrograde .
Perspectiva observatiei acide permite o creionare rapida a fiselor caracterologice : creierul unui director de scoala ,,are doua circumvolutiuni” . Incercarea de a pune problema societatii contemporane e pe alocuri timida , dar prin prisma ironiei aspectele urate sau chiar monstruoase apar oricum in relief . Un erou din acest roman este Radu Negrescu , proiectat pe fundalul unui mediu satesc dominat de ignoranta , lancezeala sociala , frazeologie goala , prostie , ipocrizie . Dupa ce imbraca mai intai masca lui Don Quijote al satului basarabean , personajul se vindeca de romantism , lasa in pace morile de vant , asteptand ,,marele semnal” -; chemarea la aspirantura , la oras . Este singura solutie salvatoare din acest mediu afectat de idiotenie , mediocritate , rutina ti optuzitate . Romanul utilizaza procedeul ,,scrisorilor celor doi eroi indragostiti , recurgand la facetie , speculatie metafizica spumoasa , gratuita .
Romanul ,,Singur in fata dragostei” este o expresie preponderent ironica , pana la urma nelipsita de gravitatea necesara , a vietii unui colectiv de pedagogi in care pe neasteptate vine un profesor nou , inteligent , in masura sa introduca un minim de aer primenitor in activitatea scolii . Aureliu Busuioc il prezinta pe Radu Negrescu drept venit in sat numai pentru a-si satisface stagiul obligator si a astepta invitatia la Academie (marele semnal) . Acesta e primul semn al parodiei . Radu Negrescu nu-si propune o primenire a starii de lucruri din scoala , el nu se doreste un profesor minune , nici nu se gandeste sa ramana pedagog . ,,Singur in fata dragostei „ e o replica ironica la romanele in care conflictele erau atat de mult la suprafata , incat cititorul stia dinainte orice deznodamant posibil si nu se mai astepta la nimic inedit nici in plan tematic , nici artistic . ,,Nu vreau, zice Radu Negrescu , sa par altcineva decat sunt , dar intr-adevar , citesc putina , cum sa-i zic ... beletristica . Ma enerveaza uneori prea multa ei asemanare cu viata , ori alteori ma scoate din sarite siropul pe care-l serveste drept vita ...”
Pentru Radu Negrescu e ca paharul de apa privit la microscop . Ceea ce constituie 2 parti de hidrogen si o parte de oxigen si o parte de oxigen e formula ideala . Formula reala , insa , include pe langa cea ideala , numeroase depuneri si stratificari . Orice intalnire cu viata e pentru el un prilej de confruntare A. Busuioc acestor formule . Drept formula ideala , Radu , ca antierou , ia propriul univers interior . Dupa confruntarea acestui Univers cu universul primei sotii , Lida , ,,..a urmat deziluzia” . In sufletul Vioricai , dimpotriva , s-A. Busuioc regasit : ,,O iubesc pentru ca ma iubesc intr-insa” . Colectivul e stimat de el pe atat , pe cat acesta corespunde universul sau interior : ,,Ca membru al unui colectiv , e alta gasca : cand ideile si tendintele lui corespund cu ale mele , sunt cu el ; cand avem pareri felurite , sunt eu „.
Viata fixata in formula si viata in stare se dovedesc A. Busuioc fi multe privinte notiuni diferite . Radu -; antieroul si Radu -; omul , care se ciocneste de dramatismul policrom al vietii, trebuiau sa discute in contradictoriu .
Dincolo de aceste dezbateri interioare se mai resimte in roman o viziune -; cea A. Busuioc mentalitatii eroului pozitiv , conform careia raul trebuie sa intampine numaidecat rezistenta idealului pozitiv . In roman ea domina . De ea , chiar daca n-ar vrea , nu poate sa nu tina cont si Radu Negrescu. De aici si o noua dedublare a lui -; pe de o parte , ca antierou , el considera o ineptie sa intri in conflict cu Spanu si cu cei ,,...formati la scoala lui...” : ,,Nu pot suferi prostia si-mi bat joc de ea , dar nici atat de caraghios nu-s ca sa pornesc o cruciada impotriva ei „ , iar , pe de alta parte , el simte ca , ignorand traditia de A. Busuioc ataca raul , ce tine de eroul pozitiv , apare intr-o lumina nefavorabila . De aici vin si acuzarile cu care e tratat si autoflagelarie la care se expune el insusi: egoist , individualist , orgolios, sceptic .
Farmecul acestui personaj cinsta anume in faptul ca , atat in plan intim cat si in exterior , el rupe , riscand de a i se aduce orice invinuiri , cu o traditie de impotrivire A. Busuioc raului mult prea incetatenita si de aceea inerta . In acest sens el este un antierou .
Tot astfel si Viorica nu atat actioneaza , cat se deschide din interior . Aceste trairi au pretioasacalitate de A. Busuioc condensa la maximum timpul si evenimentele . ,,In trei zile , constata Viorica in momentul cand A. Busuioc inteles definitiv ca e indragostita de Radu Negrescu , am mai trait o viata „ .
Consemnarile din zilnicul Vioricaireproduc aproape in intregime conflictul romanului , numai ca el e prezentat in manifestarile lui exclusiv intime . Acest mod de expunere imprima naratiunii o densitate aidoma replicii dramatice .

Spre deosebire de alte lucrari cu tema intelectualitatii de la tara , romanul ,,Singur in fata dragostei „ are in centrul atentiei sale nu atat actiunile eroilor , cat trairile , reactiile psihologice si zbuciumul lor sufletesc . Daca in romanele anterioare eroii centrali sunt oameni cu scop bine determinat , apoi eroii romanului ,,Singur in fata dragostei „ sunt cu totul de alta natura .
Dezvaluirea personajelor centrale -; A. Busuioc lui Radu Negrescu , invatator de matematica , si Vioricai Vrabie , invaatoare de limba franceza , - autorul o face cu maiestrie , servindu-se de doua modalitati artistice eficiente de zugravire : narasiunea la persoana intaia (Radu Negrescu ) si reproducerea notitelor de zilnic ( Viorica)
O trasatura dominanta A. Busuioc caracterului lui Radu este scepticismul lui , uneori cam exagerat .
Considerandu-se superior in comparatie cu muritorii de rand , Radu Negrescu priveste la ei cu un oarecare dispret si cu o permanenta ironie intepatoare . In goana dupa ,,neobisnuit , dupa poza , el e gata sa puna la indoiala pana si unele adevaruri adevarate , savarsind in acest fel ,,prostii” . In fond Radu Negrescu ramane om bun la suflet : el iubeste tot ce e bun in oamenii buni . O admir pe Viorica , atunci cand aceasta se de harta cu directorul .
Radu e un sceptic si un dezamagit , care mai mult rationeaza despre dragoste si mai putin pune in ea sentimente adevarate , care ar putea sa-l faca fericit ; de aceea el si ramane , pana la urma , singur in fata dragostei.
Pana la un punct , Radu Negrescu e un erou exceptie , adica nu poate fi numit tipic . A. Busuioc facut oare bine A. Busuioc atunci cand l-A. Busuioc situat pe Radu Negrescu in centrul romanului ? Balzac spunea ca ,,...eroii romanului niciodata nu trebuie sa fie exceptii si ca ,,exceptia trebuie sa joace un rol secundar” . Aceasta din cauza ca ,,...orice personaj tipic devine grandios anume in virtutea caracterului sau tipic”.
Cu toate neajunsurile , insa , Radu Negrescu izbuteste sa castige o anumita simpatie .
Il avem aproape de noi mai ales pentru faptul ca este sincer si cu sine si cu ceilalti eroi , si cu cititorul ; iar atunci cand omul e sincer , el tinde si spre bine , spre puritate sufleteasca . Ce-i drept , in acelasi timp eroul ne displace prin egoismul si individualismul sau cras prin scepticismul ironic si oarecum rautacios , prin indiferenta sa , prin lipsa de scop si actiune . Si atunci nu putem sa nu-i reprosam autorului o complacere in A. Busuioc poza in toate , pana si in limbajul eroilor .
Romanul ,,Singur in fata dragostei „ este interesant prin problema abordata si modalitatile artistice folosite de autor . Romanul este alcatuit dintr-un jurnal intim , dintr-o destainuire a eroului principal .
S-ar parea ca A. Busuioc si-A. Busuioc conceput lucrarea in aceeasi maniera intalnita si in alte lucrari scrise pe aceasta tema . Dupa terminarea facultatii Radu Negrescu , eroul romanului , refuza propunerea a ramane la aspirantura si pleaca sa lucreze la o scoala din sat ... Colectivul din Recea Veche , unde nimerise , nu e dintre cele mai exemplare. Directorul scolii , Spanu , si-A. Busuioc injghebat un colectiv de potriva lui , iar el , dupa parerea lui Negrescu , era un om care ,,n-avea decat 2 circumvolutiuni pe creier”.
A. Busuioc vrut la inceput sa se opuna . ,,Si eu l-am jucat pe Don Quijote la inceput” , ii spuse el Vioricai . Degraba , insa , se resemnase . a...i
Odata cu venirea Vioricai in actiune , romanul , care la inceput parea modest si obisnuit , capata dintr-o data o anumita analitica, autorul simtindu-se in largul sau , manifesta deosebite calitati de analist si creator de caractere puternice . Radu Negrescu o indrageste pe Viorica pentru fermitatea cu care aceasta infrunta tot ce e perimat si plafonat . Meritul cartii consta in schimbarile care au loc in constiinta lui Radu Negrescu . Ca tip , Radu nu e nou in literatura noastra pe aceasta tema . El se impune insa , prin autenticitatea drumului parcurs . Intrat intr-un mediu oarecum strain , Radu dobandeste treptat constiinta propriei sale puteri . Aceasta evolutie fireasca este reflectata literar printr-o concretizare intr-un mediu de o mare diversitate umana , departe de a fi numai un simplu cadru sau mai putin favorizant .
Imaginea pe care si-A. Busuioc facut-o Radu Negrescu despre sine il impiedica sa devina el insusi . In timp ce credea ca domina , el era dominat . Si pana la urma , ajunge sa inteleaga ca trebuie sa se regaseasca .
Eroul romanului nu trece decat aparent print-o criza erotica . Sub invelisul simbolic al iubirii in constiinta profesorului Negrescu are loc un salt de natura etica . El are revelatia participarii afective la viata sociala . Iubirea sa pentru Viorica este asadar un catalizator sau poate o simpla coincidenta , caci necesitatea ce modifica psihologia lui este una sociala . Alaturi de semnificatia lor etica , nelinistile si cautarile eroului eu sens specific psihologiei intelectuale .
Romanu ,,Singur in fata dragostei „ denota o acuta efervescenta intelectuala si o framantare problematica , atat in plan social , cat si in psihologia individuala a personajelor . Eroii nu mai devin exemplificari , cazuri ,,tipice” , ci individualitati complexe , de o mare intensitate psihologica si afectiva , care in fata unor transformari reactioneaza diferit , deloc previzibil , in functie de personalitatea lor , de imprejurarile concrete in care traieste .

Radu si Viorica sunt doi tineri intelectuali care repudiaza un mod de viata impersonal , la nivelul unor impulsuri si trebuinte primare , guvernat de ,,principiul adaptarii” , la adapostul unor obisnuinte comune ; pentru ei dragostea este nu numai o atractie erotica reciproca , ci o unitate de convingeri , de principii . Autorul ne descrie anume lupta cu sentimentul de dragoste , ambii cautand in fel si chip de a i se opune , ridicand in calea sentimentului lor diferite baraje de rationamente de tot felul . Tocmai faptul ca dragostea eroilor sai nu se consuma in sfera trairii erotice subconstiente in sfera cugetarilor analitice asupra sensurilor vietii . Anume atitudinea rationalista (teoria egoismului) a lui Radu Negrescu fata de sentimentul de dragoste este acea usita tainica , prin care putem patrunde in lumea interna a eroului .
Se urmaresc 2 ipostaze de manifestare a lui Radu Negrescu : afisarea ostentativa a pozelor ( ,,Pozezi numai atunci can ai spectatori” nota Viorica) si marturisirile pe care eroul ni le face ,,intre 4 ochi” , sinceritatea carora ne poate induce in eroare , luand aceste marturisiri drept caracterizari obiective , facute de autor prin gura personajului .
Daca Radu Negrescu lupta cu sentimentul sau de dragoste , defaimand insusi idealul de dragoste , definind-o ca o manifestare a egoismuluii , Viorica pune calea atractiei sale crescande fata de Radu idealul unei dragoste adevarate , care nu se reduce la sentimentul erotic , ci presupune o unitate de principii de viata . ,,Ai tot ce-ar putea constitui idealul unei gasculite , ba chiar si al unei femei serioase , dar nu poti fi , n-ai sa fii niciodata idealul meu !” noteaza ea in jurnalul sau . Treptat insa caracteristicele negative cedeaza tot mai mult locul celor pozitive...Pana la urma relatiile intime ale eroilor ajung la punctul culmimanant , cand ambii nu-si pot ascunde dragostea lor.a...i
Radu , insa , se retrage din fata dragostei si incearca din nou sa se claustreze in ,,cercul stramt si rece” al individualismului egocentric . In zadar incearca Radu Negrescu sa-si injoseasca dragostea sa , sa se convinga ca in dragoste principaluleste eul sau egocentric , iar in locul Vioricai poate fi oricare alta . Pentru ca iubirea este mai curand uitarea de sine decat dragostea de sine . In orice caz , Radu nu-si mai poate regasi linitea , claustrandu-se intr-un ee egocentric , fiindca nu-si mai poate ascunde dedublarea in ,,eu,cel de sus” si ,,eu, cel de jos” , care fac un ,,schimb de pareri sincere si tovarasesti critice”.
Astfel, respingand didacticismul ilustrativ , rectiliniar ce caracteriza un tip de erou pozitiv . A. Busuioc a zugravit , prin tipul de erou anterior al unui personaj de o complexitate tipologica si caracterologica rara la noi inca , esecul interior al individualismului supus examenului dragostei , zugravita nu doar ca un fenomen sentimental , ci intr-un plan filosofico-moral sustinut convingator de chipurile artistice ale eroilor principali -; 2tineri cu personalitate si cu o dezvoltata constiinta de sine , la care dragostea declanseaza un proces de constiinta , o confruntare inteligenta si originala de opinii asupra unor principii fundamentale de comportare umana .