Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
AMINTIRI DIN COPILARIE - de Ion Creanga
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Antr-una dintre cele mai frumoase scrieri ale sale, Amintiri din copil`rie, Ion Creang` ne povesteite despre primii s`i ani de via\` petrecu\i an satul natal, Humuleiti. Cel mai mare dintre copiii Smarandei ii al lui Ion al lui Stefan a Petrii Ciubotarul, Nic` a fost r`sf`\atul mamei sale, mereu convins` c` feciorul ei e “b`iet deitept”. s8p15pf
Primul an de icoal` l-a urmat acas`, an Humuleiti, la icoala ridicat` de p`rintele Ioan, l@ng` biseric`, unde l-a avut dasc`l pe b`di\a Vasile, “un holtei zdrav`n, frumos ii voinic”. Acolo a anv`\at Nic` s` citeasc`, al`turi de o mul\ime de b`ie\i ii fete din Humuleiti, dar mai ales al`turi de Sm`r`ndi\a, fata popii “o zg@tie de copil` ager` la minte ii aia de silitoare, de antrecea mai pe to\i b`ie\ii ii din carte, dar ii din nebunii”. Ca orice icoal` respectabil` din acele vremuri, ii cea din Humuleiti avea un scaun cu nume: Calul B`lan, pe care to\i cei pedepsi\i anc`lecau pentru a fi “m@ng@ia\i” de c`tre Sf@ntul Nicolae, “un dr`gu\ biciuior de curele, ampletit frumos”. C@nd ans` b`di\a Vasile a fost dus f`r` voia sa la oaste, icoala a r`mas pustie ii c@\iva copii s-au mai \inut dup` p`rintele Ioan care i-a mai d`sc`lit o vreme antr-ale bisericeiti.
Neitiutoare de carte, ca mai to\i s`tenii la acea vreme, mama lui Nic` a anv`\at slovele odat` cu el, din ceaslov, ajut@ndu-ii feciorul la anv`\`tur`. Din c`r\ile bisericeiti pe care Nic` le avea ca manuale, mama sa a an\eles c@t de important este s` fii om cu carte. De aceea, ea a st`ruit pe l@ng` tat`l lui Nic` s`-l trimit` pe fecior undeva la icoal`. Deii tat`l s`u nu credea c` b`iatul merit` banii, a fost de acord s`-l lase pe bunicul s`u, David Creang`, s`-l duc` pe Nic` ampreun` cu fiul s`u, Dumitru, la icoala din Broiteni, la profesorul Nicolai Nanu. Drumul lung, c`tre mun\i, Nic` nu l-a anceput prea bine: chiar dup` ce au p`r`sit Humuleitii pe un ger aspru, b`iatul a c`zut an apele Ozanei ii a trebuit s` mearg` mai departe ud p@n` la piele. La Pipirig, l`sat de andat` an grija bunicii sale, aceasta l-a ambr`cat an straie uscate ii l-a preg`tit pentru drumul spre Broiteni cum numai ea s-a priceput.
La Broiteni, Nic` ii Dumitru au fost l`sa\i an gazd` la o s`teanc`, Irinuca, ce avea o cocioab` cu dou` capre r@ioase. Scoala din Broiteni a fost o experien\` nou` pentru cei doi b`ie\i: pentru anceput profesorul Nanu le-a t`iat de tot pletele. La scurt timp dup` aceea, ans`, b`ie\ii au luat r@ie de la caprele Irinuc`i. Cum la icoal` nu-i mai primea, iar Irinuca nu itia cum s`-i vindece, b`ie\ii au r`mas acas` trat@ndu-se singuri cu leiie, f`r` s` reuieasc` s` scape de ea. Antr-o ansorit` zi de prim`var`, b`ie\ii, r`maii singuri an bordeiul Irinuc`i, au urcat muntele de deasupra casei ei ii, din joac` au urnit o st@nc` ce s-a pr`v`lit apoi la vale, chiar pe casa femeii, omor@ndu-i o capr`. Ca s` scape de belea, Nic` ii Dumitru au luat la repezeal` o plut` ii au plecat pe Bistri\a c`tre Borca, unde tr`ia fratele lui Dumitru, iar de acolo anapoi spre Pipirig, la casa bunicilor. Anduioiat` ii bucuroas` p@n` la lacrimi de antoarcerea b`ie\ilor, bunica i-a vindecat de r@ie an c@teva zile, dar Nic` nu s-a mai antors niciodat` la icoala din Broiteni!
R`mas povar` pe capul mamei la Humuleiti, Nic` tr`ieite p`\anii de neuitat, care au anveselit ii anc` anveselesc genera\ii la r@nd de copii atunci c@nd citesc “Amintiri din copil`rie”. Binecunoscute ne sunt tuturor poveitile “La cireie”, “Pup`za din tei” sau “La sc`ldat”, pe care le voi reda, pe scurt, an cele ce urmeaz`.
An “La cireie”, Nic` a pus g@nd r`u cireielor din pomul m`tuiii M`rioara. Astfel, b`iatul se furiieaz` an copac, dar este surprins de m`tui` fur@nd cireie. M`tuia al aitepta jos cu o joard`, dar c@nd a dat s` urce an pom dup` Nic`, acesta a s`rit drept an lanul de c@nep` verde, crud`. A urmat apoi o alerg`tur` prin c@nep` pentru c` m`tuia nu renun\a s`-l prind` pe ho\, p@n` c@nd tot lanul a fost distrus, iar Nic` a reuiit s` o zbugheasc`. Acas` ans`, afl@nd de cele ant@mplate, tata al aitepta ca s`-i trag` o chelf`neal` pe cinste, iar Nic` a sim\it pe pielea lui ceea ce obiinuia mama sa s`-i spun`: “Dumnezeu n-ajut` celui care umbl` cu furtuiag”.
O alt` n`zdr`v`nie a lui Nic` a fost povestea cu pup`za din tei. Sup`rat pe o pup`z` care-l trezea zi de zi cu noaptea-n cap, Nic` se g@ndeite s` o prind` ii s-o ascund` an podul casei. C@nd ans` afl` c` principalul b`nuit pentru dispari\ia “ceasornicului satului” este chiar el, Nic` ia repede pup`za ii o duce la t@rg s` o v@nd`, ca s` se descotoroseasc` de ea. Un b`tr@n mai n`zdr`van, ans`, ai d` peste cap tot planul. Ar`t@ndu-se interesat de pas`re, omul i-o cere lui Nic` “s-o dr`m`luiasc`” (s-o c@nt`reasc`) ii astfel las` pup`za s`-i scape. Anfuriat, Nic` sare de sumanul moineagului s`-l fac` s`-i pl`teasc` pas`rea, dar c@nd afl` c` cineva din t@rg l-a recunoscut ii c` povestea asta ar putea ajunge la urechile tatei, Nic` se furiieaz` prin mul\ime ii apoi o ia la fug` spre cas`. Si tocmai c@nd an sat oamenii erau din ce an ce mai siguri c` Nic` are o anume leg`tur` cu dispari\ia pupezei ii o b`taie rupt` din rai se antrez`rea la antoarcerea tat`lui acas`, pas`rea a anceput s` c@nte din nou din scorbura ei, salv@nd pielea vinovatului…
Apoi, antr-o zi de var`, c@nd vremea era mai c`lduroas` ii Ozana mai ispititoare pentru sc`ldat, mama al trezeite pe Nic` dis-de-diminea\` ca s-o ajute la treburile casei. Nic` ans`, cum prinde ocazia, o zbugheite pe furii la r@u, s` se scalde. Dup` o vreme, mama nemaiz`rindu-l prin cas`, al caut` acolo unde itie c`-l va g`si: la sc`ldat. Sup`rat` ii cu g@ndul de a-i da o lec\ie, mama se strecoar` f`r` s` fie z`rit` de Nic` ii-i ia hainele, l`s@ndu-l an mijlocul apei an pielea goal`. Drumul lui Nic` spre cas` a fost unul lung ii anevoios: pentru a nu fi v`zut gol, ii a se face de r@sul lumii din sat, Nic` a trebuit s` se ascund` prin gr`dini ii prin lanuri de p`puioi, s` se fereasc` de c@inii lui Tr`snea ii-abia apoi s` ajung` acas`. Lihnit de foame, ai cere iertare mamei prefer@nd s`-l pedepseasc` an orice fel, numai s`-i dea ceva de m@ncare. De la acea ant@mplare Nic` ii-a jurat c` nu o va mai sup`ra niciodat` pe mama lui ii s-a \inut de cuv@nt.
Si iat` c` dup` o vreme, an Humuleiti se deschide din nou icoala…Nic` ii al\i feciori din sat se duc s` anve\e iar`ii carte, de ast` dat` de la p`rintele Duhu, c`lug`r de la M`n`stirea Neam\ului. Toate merg bine p@n` c@nd p`rintele al pune pe Nic` Oilobanu, feciorul popii Niculai Oilobanu de la biserica Sf@ntului Laz`r s` rezolve o problem` simpl` de matematic`. B`iatul neitiind nici s` deschid` bine gura, ba pe deasupra scap` din s@n un bo\ de m`m`lig` ascuns, este aspru mustrat de p`rintele Duhu. Acest lucru ans` al anfurie pe popa Oilobanu, care se r`zbun` alung@ndu-l pe p`rintele Duhu din biserica p`storit` de el ii mut@ndu-ii fiul la icoala catehetic` din F`lticeni.
R`mas f`r` prietenii s`i care au plecat aproape to\i la “fabrica de popi” din F`lticeni, Nic` aii doreite mult s`-i urmeze. Nu era nevoie dec@t ca tat`l s`u s` dea orz ii ov`z acolo unde trebuia pentru ca Nic` s` fie primit la acea icoal`, unde avea s` se reant@lneasc` cu prietenii s`i.
Perioada petrecut` la F`lticeni a fost mai degrab` una de n`zdr`v`nii dec@t de anv`\`tur`. Pentru c` la F`lticeni icoala era numai de m@ntuial`. Reg`sindu-ii tovar`iii de pozne de acas` ii v`z@nd c` nici catehetul - dasc`lul lor de religie - nu prea venea pe la ore, Nic` ii ceilal\i b`ie\i au l`sat pu\in icoala la o parte ii ii-au v`zut de ale lor. Ceea ce al interesa ans` cel mai mult pe Nic` era fata popii din F`lticenii Vechi, o adev`rat` “m@ng@iere” pentru el. Dup` luni de nebunii ii p`\anii, anv`\`ceii au aflat c` icoala de la F`lticeni se desfiin\eaz` ii c` doar la Socola ar mai fi vreo n`dejde s` se prind` ceva anv`\`tur` de ei.
Acum, c` Nic` a ajuns cu anv`\`tura at@t de departe, p`rin\ii s`i erau hot`r@\i s`-l icoleasc` p@n` la cap`t ii s`-l fac` preot. Lui Nic`, ans`, acest lucru ai c`dea cam greu la inim`. Mama sa, ans`, nici chip s` se lase anduplecat`, nici m`car de lacrimile lui Nic`. Numai g@ndul c` pleac` at@t de departe de cas`, la icoala de la Socola, la Iaii, al ap`sa greu pe suflet. An ceasurile ce se scurg dinaintea plec`rii, g@ndurile lui Nic` se andreapt` o clip` cu drag la Humuleitii copil`riei sale, cu oamenii dragi inimii lui, cu obiceiurile, c@ntecele, horele ii iez`torile ce i-au f`cut at@t de minuna\i primii ani ai vie\ii sale.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite