Poporul Roman . Pe teritoriul Italiei au existat multe populatii - aproape
toate venite in valuri succesive din alte parti - dintre care : latinii
, asezati in Latium si sabinii , pe stanga Tibrului , in munti
; alte ramuri apropiate au fost : ecvii , hernicii , marsii , volscii etc. b7j13je
Toate aceste populatii apartin marii familii Indo-europene . La nord de Tibru
au venit etruscii , care faceau parte din alte familii de alte popoare decat
latinii , sabinii etc.
Din contopirea treptata a latinilor cu sabinii si apoi cu etruscii s-a format
poporul roman , cu capitala la Roma .
Literatura din prima perioada de la intemeierea Romei ( anul 753 \ 54
i.e.n.) pana la jumatatea secolului al III-lea i.e.n.
Folclorul
1. Din creatiile populare se desprind , in primul rand , legende
spice , cunoscute sub numele de carmina convivalia (cantece de ospat )
, pentru-ca se cantau de comeseni sau de catre copii la Ospete . Cantecele
erau insotite de flaut si glorificau vitejia barbatilor vestiti . Din
legendele istorice latine nu s-a pastrat nimic in forma populara .
Artistii plastici au transpus insa in pictura unele din aceste legende
si istoricul Titus Livius le-a folosit in opera sa .
2. De mare importanta au fost si productiile cu caracter dramatic - satiric - .
Poetul Horatius ( Epistulaie , II , I , v.139 ) da informatia ca taranii , dupa
strangerea recoltei , aduceau jertfe zeilor si , cu acest prilej , isi
puneau unii altora glume (opprobria rustica =ocari taranesti ) .
Taranii care spuneau astfel de opproobria rustica formau doua grupe : se constituia
, prin urmare , o mica sceneta , o reprezentatie cui caracter dramatic si satiric
.
Cu vremea , taranii au inceput sa critice in aceste productii ,
numite versus fescennini , pe conducatori . Cu alte cuvinte , poporul isi
facea din aceste creatii un mijloc de lupta contra conducatorilor , dar , acestia
si-au facut legi de aparare . Versurile fescenine insa n-au fost inabusite
de lege .
3. Ca orice popor , si romanii au avut cantece de leagan , de dragoste si de dor , cantece de munca etc. Despre ele se stie foarte putin si numai din informatii .
Proza
Proza din aceasta epoca consta din acte felurite , incheiate de magistratie
si alti demnitari ,ce nu au avut nici o valoare literara .
Literatura Latina de la jumatatea secolului al III-lea pana la Gracchi
(jumatatea secolului al II-lea i.e.n. )
In urma infrangerii Cartaginii si in al doilea razboi
punic ( 218-201 i. e. n. ) , Roma a devenit stapana bazinului medieval
de apus si treptat , si acelei de rasarit .
In structura economica a societatii romane din aceasta epoca s-au produs
schimbari adanci si repezi ; oranduirea eclavagista s-a dezvoltat
inlocuind vechea oranduire gentilica .
Sclavul a devenit producator de baza in societatea romana si marile proprietati
( latifundia ) au luat o mare dezvoltare . Au aparut deci gospodarii de un tip
nou , bazat pe explorare .Cu aceasta s-au creat conditiile unei dezvoltari culturale
de clasa .
Poezia
Primul poet roman cunoscut a fost Cn . Naevius ( 270-201 i. e. n. )
un taran din Campania , care in opera sa literara a luat pozitie critica
fata de aristocratia conducatoare si a intrat , fireste , in conflict
cu acesta .
Naevius a scris o epopee cu subiect roman , original , Bellum Punicum , din
care au ramas fragmente, si comedii . Naevius a murit in exil .
Alt scriitor de comedii este P. Terentius Afer (190-156 i. e. n. ) , care
desi sclav de origine , se afla pe o pozitie ideologica si literara opusa lui
Plauntus , pe pozitia aristocratica . In opera lui , relatia dintre sclavi
si stapani sunt idealizate ; de aceia poporul nu i-a apreciat comediile
si a parasit uneori reprezentatia .
Din aceasta epoca a ramas prima opera latina in proza : De cultura , scrisa
de M . Porcius Cato ( 234-149 i. e. n. ) . Este importanta in primul
rand prin limba in care este scrisa , deoarece lucrarea se adreseaza
taranilor . Din De agricultura aflam care este situatia agriculturii in
conditiile sociale sclavagiste din acea vreme , adica din epoca de dezvoltare
si consolidare a sclavagismului .
Literatura Latina de la jumatatea secolului al II-lea pana la sfarsitul
republicii .
In Roma antica , clasa cea mai asuprita a fost a sclavilor , care erau
crunt exploatati si lipsiti de orice drepturi .Sclavii puteau fi vanduti
sau ucisi de stapanul lor ; de aceia , ei au devenit un focar permanent
de rascoala . Sirul lor culmineaza cu cea condusa de Spartacus (dintre 73 si
71 i. e. n. ), denumit de Lenin … ,,unul dintre cei mai mari eroi
ai unei din cele mai mari rascoale ale sclavilor “ .
In cursul atator framantari , societatea sub toate aspectele
ei s-a transformat adanc , dar nu este vorba de o noua oranduire
sociala ; baza economica a ramas aceeasi , sclavagista .
Poezia
Poezia in aceasta vreme nu are rol insemnat (Inter arma silent Musae
) . Totusi , apare poemul filozofic De rerum natura al lui Lucretium - opera
de o deosebita valoare poetica ( pe langa cea documentara , politica si
filozofica ) .
Proza
In aceasta epoca , proza este arma principala de lupta politica in
domeniul literar si ideologic . Pana la instituirea dictaturii lui Augustus
, oratoria a jucat un rol mare , caci deseori izbanda depindea de votul
adunarii poporului , pe care oratorii il puteau cuceri si cu vorba . Succesul
politic al lui Cicero se datoreaza talentului oratoric .
Apar acum pamfletele , scrieri politice tendentioase , memorii (Caesar) , autobiografii
si biografii (Nepos) , monografii istorice (Sallustius ) , scrisori publicate
etc.
Clasele sociale in Galia
In Galia , non solum in omnibuz civitatibus atque in omnibuz pagis partibusque
sed paene etiam in singulis domibus factiones sunt …
In omni Galia eorum hominum qui aliquo sunt numero atque per se , nullo adhibetur
consilio . Plerique , cum aut aere aliene aut magnitudine tributorum aut iniuria
potentiorum premuntur , sese in servitutem dicant nobilibus , quibus in hos
eadem omnia sunt iura quae dominis in servos . Sed de his duobus generibus alterum
est Druidum , alterum Equitum . Illi rebus divinis intersunt …
Alterum genus est Equitum . Hi , cum est usus atque aliquod bellum indicit -
quod fere ante Caesaris adventum quotannis accidere in bello vensartur ; atque
eorum , ut quisque est genere copiisque amolissimus , ita plurimus circum se
ambactos clienteswque habet . Hanc unam gratiam potentiamque noverunt .
Caesar , De bello Gallico ,VI 13 si 15
Familia la Gali
Viri , quants pecunias ab uxoribus dotis nomine acceperunt , tantas ex suis
bonis , aestimatione facta , cum dobitus communicant . Huius omnis pecuniae
coniunctim ratio habetur fructusque servantur ; uter eorum vita superativ ,
ad eum pars utriusque cum fructibus superiorum temporum pervenit . Viri in uxores
sicuti in liberos vitae necisque habent potestatem ; et , cum pater familiae
illustriore loco natus decessit , eius propinqui conveniunt et , de morte si
res in suspicionem venit , de uxoribus in servilem modum quaestionem habent
et , si compertum est , igni atque omnibus tormentis sxcruciates interficiunt
. Funera sunt pro cultu Gallorum magnifica st sumptuosa omniaque quae vivis
cordi fuisse arbitrantur in ignem inferunt , etiam animalia , ac paulo supra
hanc memoriam sevi et clientes , quos ab iis dilectos esse constabat , iustis
funerubus confectis , una cremabantur .
Caesar De bello Gallico VI , 19
Revolta in Galia
Quieta Galia , Caesar , ut constituerat , in Italium ad conventus agendos proficistur
… Miserantur communem Galliae fortunam ; omnibus pollicitationibus ac
praemiis deposcunt , qui belli initium faciant et sui capitis periculo Galliam
in libertatem vindicent .
Imprimis rationem esse habendem dicunt priusquam eorum clandestina consilia
efferantur , ut Caesar ab exercitu intercludatur . Id esse facile quod neque
legiones audeant , absente imperatore , ex hibernis egredi , neque imperator
sine praesidio ad legiones pervenire possit . Postremo in acie praestare interfici
, quam non veteren belli gloriam libertatemque quam a maioribus acceperint ,
recuperare .
Caesar , De bellico , VII 1
