Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Figuri de stil
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Procedurile sintsctice pe care le prefera Alecs in opera sa poetica , in majoritatea lor , sint specifice poeziei .Un procedeu sintactic folosit cu feluri expresive este repetitia . Se intilneste repetitia verbului la forma personala in rezultatul caruia se formeaza doua proportii dintre care prima se termina si a doua incepe cu acelas : g9h6hj
„Afara ninge ,ninge si apriga furtuna ...”
(Scrile de la Mircesti)
Se poate mentiona repetarea imediata a derivatelor aceluiasi cuvint :
„Tu zimbesti ? .. Zimbirea-ti zice ,
Ca e buna pentru noi ”
(Sania )
Repetitiile la distanta sint foarte variate prin structura lor . Substantivul repetat poate sa fie insotit de un determenativ adjectiv sau pronume posesiv :
„ O!farmec , dulce farmec a vetii calatoare”
(Scrile la Mircesti)
„ Crivatil din meaza-noapte vijie prin vijelie”
(Viscolul)
„ Admirind jocul lumiei pe splindoarele verdetii ,
Admirind in umbra calda florile de prin poeme ”
(Vinatorul)
Frecventa in limba poeziei lui V.A. este repetarea prepozitiei , care introduce parti de propozitee anogene :
„Si pe-ntinderia pustie , fara urme , fara drum”
(Iarna)
Se poate mentiona intribuintarea aceleias conjunctii la inceputul mai multor propozitii interative , de obicei -; la inceput de vers.Astfel este conjunctia cind, cum , ca etc.
„Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde
Cum se shimba—n valure pe prundisul lumecos
Cum adoarme la bulboace , sapind malul nisipos ”
(Malul Siretului)
La fel de des este intribuintata particula ”iata” , cind se prezinta o succesiune de tablouri . In pastelul ”concertul in lumea” cinci versuri in care se prezinta oaspetii veniti sa asculte privighetoarea , se incep cu ”iata ” :
„Iata vin si gindacui in hlamide zmaltuite ,
Iata-n urma si albine aducind in gura miere”
(Concertul in lumea)
Studiind repetitia la V.A. putem observa , ca nu in totdeauna se poate trage o linie de demarcare intre repetitia subiectiva si cea obiectiva . Sint multe cazuri , cind poetul , prezentind un fel de a fi a unui obiect ori al unei actiuni , manifesta si atidudinea sa subiectiva fata de cele prezentate .De exemplu in versul :
„Afara ninge , ninge si apriga furtuna ...”
(Scriile la Mircesti) functia obiectiva durativa a actiunii verbului repetat nu este singura functie a repetitie ; tot odata se manifesta si atitudinea subiectiva a autorului fata de actiunea exprimata de verb.
Avind o baza si fiind prezentata in toata amploarea ei in pozitia lui V.A. si a urmasilor lui , repetitia a intrat in limba literara contemporana ca norma sintactica .Se poate presupune ca V.A. , cu mult mai larg dectt predecesorii sai , in chip de sistema a adus repetitia din poasia populara in cea culta , a contribuit intr-o buna masura la stabilire acestui procedeu ca norma grammaticala a limbii literare contemporane .
Un procedeu sintactic cu functie asemanatoare repetitie il constitue partile amogeiu . Roul carora este de a sublimia , de a prezenta mai larg ideea cuprinsa intr-un cuvint . In limba poezii poetului cea mai frecventa este observata caracterizarea multipla a unui obiect prin atribute omogene ce pot fi exprimate printr-un substantiv ori printr-un pronume :

„ E umbra unor nouri ; albii , usori , marunti”
(Tunetul)
„Frumoasa , alba , juma , cu formele rotunale
Cu pulpa marmurie , cu simal dulce val
Ea pare ... ”
(Scrile la Mircesti)
Dintre complementele circumstatiale cel mai des este intribuintaria mai frecventa a circumstantialelor omogeni de loc , avind la rindul lor determinative . Ele pot fi exprimate prin adverbe locative ori prin substantive cu prepozie , cu sens locativ :
„In gradini , in cimpi , pe dealuri , prin poeni si prin vii ...”
(Dimineata)
„In fund , pe cer albastru , in zare departata ,
La rasarit , sub soare , un negru punct s-arata .”
(Oaspetii primaverii)
In poezia lui V.Alecsandri este intilnita vorbire directa cu cele doua forme ale ei - dialogul si monologul .Dupa cum se stie , vorbirea directa , de obicei se introduce intr-o verb al zicerii . Astfel de verb in poezia poetului poate fi situat in postpozitie , interpozitie si prepozitia ei :
„ ... un bitlan ...
--- Nu-i perea lumii ... vinatorul e poet ! ”
(Balta)
„Ce sa fie ?...Cuib de fiara?
O!minune!----„zice el”
(Cositul)
In vorbirea directa la Alecsandri de obicei vorbeste un om ori colectivitate de oameni , poetul da glas pasarilor , copacilor , sau chiar razei de soare :
„Cind o pasare maiastra , peste lan trecind usor ,
Zice : Dulce-a mai fi piinea de la snopurile lor !.. ”
(Secerisu)
„El se scutura si zice :
--- In zadar tu , vrajitoare ”
(Bradu)
„---De ce plingi ?.. zice-o raza pe -;a ei frunte stralucind ... ”
(Puntea)
Un alt procedeu sintactic ce este des intribuintat in poezia lui V.Alecsandri este interogatia si exclamatia , avind bogate functii expresive .
In cazul cind in raspuns se cuprinde un compliment al predicatului , exprimat in interogatie , aceasta poate fi simplu sau dezvoltat sau raspunsul poate cuprinde pur si simplu o urmare a gindului ori a actiunii exprimate in interogativa :
„Tu o rupi ?Ea te stropeste cu fulg albi racoritori ”
(Sania)
Exclamatile in ciclurile de pasteluri pot avea structura si functie diferita .Se pot deosebi :
Exclamatii afective ce sunt exprimate , de obicei printr-un interjectie .
Exclamatii -; adrtesari ce este exprimata prin doua verbe in repetitie , printr-un substantiv si o particula :
„Dar tacere !..Sus pe un frasin un lin freamat se aude !..”
(Concertul in lunca)
Exclamatia explicativa mai dese ori este exprimata printr-o propozitie intreaga :
„Ce sa fie ?Cuib de feara ?O !minune !-zice el ,
Si zimbind , se pleaca iute de culege un cercel ! ”
(Cositul)
Explamatea comparativa :
„Printre stuhul ce se misca iata - o luntre vinatoare”
(Balta)
La cercetarea felurilor de propozitie in limba poeziei lui V.Alecsandri mai mult am atras atentia propozitiilor principale legate prin coordonale si propozitiile secundare .In pastelul „Semanatorii” sunt 17 principale coordonate si 1 secundara temporala , „Cositul ” sunt numai 2 propozitii secundare si acelea fiind locative legate prin coordonare , a doua fiind eliptica de conjuntie :
„Mai devale-n cea dumbrava cu poiana tainuita
Unde umbra pare verde si de flori e—mblasmuita ”
(Cositul)
Propozitiile finale se introduc prin locutiunea conjunctionala „ca” sau „ori” se exprima numai prin conjunctiv :
„Iar pe fete de copile infloreste trandafiri ,
Sa ne aduca viu aminte de-ale verii inflorit ”
(Gerul)
Cele mai putin frecvente este propozitiile secundare comparative introduse prin conjunctia „precum” :
„Precum un riu de munte
Se varsa peste maluri ...”
(Tunetul)
In linii generale putem observa ca poetul a depus o mare munca de alegerea , de combinarea , de sintetizare pentru asi reda gindul si simtirea in modul cel mai simplu si tot odata cel mai expresiv .
...Cea ce caracterizeaza intr-o mare masura limba unui scriitor este lexica : cuvintele si reunirele de cuvinte—acel material de constructie necesar oricarui creatie .
Adevaratii scriitori mari stiu sa aleaga din vocabularul existent , stiu sa deosebiasca elementele cu tendinta de disparitia si sa scrie astfel ca sa fie intelesi si gustasi in toate timpurile .Tabloul general lexical in poezia lui V.A. prezinta o folosirea a termenilor populare a arhaizmelor , neologismelor , sinonime , antonime , omonime etc. .
Cuvintele arhaice apar in limba poezieii lui in primul rind pentru a reda coloritul timpului—acestea sint asa numite istorizme . Multe arhaizme folosite de Alecsandri s-au pastrat azi in limba vorbita . Astfel este pirte , larma , vaer , cange , clada etc. . Unele arhaizme substantive din poezia poetului au numai fonetizme arhaice , ca in pastelul Chinez :
„Au comori de plinte rare ce la umbra infloria ”
(Pastel Chinez)
In pastelul „Sfirsitul iernii ” poetul incepe cu versurile :
„S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii ,
S-a dus zilele babei si noptile vegherii ”
(Sfirsitul iernii) aici observam unele denumiri norodnice , ca „zilele babei ” care este de fapt o sintetezare a unor traditii , adica denumirea norodnica a primelor zile ale lunii martie , bazata pe sarbatoarea babei Dochia .
Limba literara se imbogateste mereu cu numeroase cuvinte pentru notiuni ori sensuri noi .Soarta neologismelor difera de la un caz la altul .Astfel cuvintul „profund” determina numai substantive abstracte ceea ce intilnim si la V.A. in versul :
„Profunda nostalgie de lin , albastru cer . ”
(Serile la Mircesti)
La fel mai intilnim in poezia poetului si neologisme—substantive , avind si derivate—adjective :
„Dar ce vad ?.. in raza lunii o fantasma se arata ”
(Miezul iernii)
„Vad trecind in zbor fantastic a povestilor minune ”
(La gura sobii)
Sinonimia este si el un mijloc de imbogatire a vocabularului , de obucei apartinind aceleiasi categorii gramaticale pentru ca sensul lecsical totdeauna o unitatea cu sensul lui gramatical . In poezia poetului sunt frecvente toate 3 categorii de sinonimie : sinonime idiografice , sinonime stilistice , sinonime gramaticale .
Sinonimele ideografice sunt sinonime in timp , care au aparut in diferite perioade de dezvoltare a limbii .Astfel de sinonime de ideografice sumt cuvintele „a osindi ” de origine Slava , „a pedepsi ” de origine Greaca , sinonime cu anumite nuante semantice .
Sinonimele stilistice se formeaza de cele mai multe ori pe de o parte dintr-un cuvint , iar pe de alta parte dintr-o imbinare de cuvinte .Ca de exemplu in pastelul „Secerisu” intilnim sinonimul imbinarii „zori de zi--aurora” .
„Pe cind era inca umed de rasuflul aurorii .”
(Secerisul)
Pentru ca tablourile prezentate sa fie mai plastice , mai vizibil , poetul foloseste cuvinte concrete si abstracte .Cu cit sfera unei notiuni este mai larga , cu atit cuvintul corespunzator este mai abstract .Alecsandri atribuie calitati si actiuni concrete la notiuni abstracte ori invers—calitati si actiuni abstracte la notiuni concrete . Pentru Alecsandri este specific de a imbina substantivele cu determinativele lor si de a intribuinta adjectivele culorii alb :
„Tinteste ochii vestezi pe-a vesniciei porti ”
(Serile la Mircesti)
„Raspindind fiori de gheata pe-ai tarii umeri dalbi .”
(Irna)
Antonemia notiunii albi este notiunea negru care de asemenia se bucura de o intribuintare variata in poezia poetului .Vorbind despre vremurile grele din trecut , poetul spune :
„El aminte suvenirul celor timpuri negre .”
(Noaptea)
Pentru sufletul lui de patriot strainatatea era de asemenia neagra :
„Din strainatatea neagra unde—i viata mult amara . ”
(Concertul in lunca)
Adjrctivul cu notiunia de verde se intilneste atit in sens direct :
„Eu ma duc in faptul zilei ,ma asez pe malul-i verde ”
(Malul Siretului) cit si figurat :
„Pe cimpia rourata pasul lasa urma verde . ”
(Vinatorul)
Analizind caracterizarea lexicala a poeziei lui V.A. putem subliniem munca mare de alegere si selectionare a vocabularului pentru realizarea unor anumite teluri atit artistice , cit si expresive , realizindu--se astfel o absoluta unitate dintre fond si forma .
Vorbind despre stilul poeziei lui V.A. sa mentionam notiunea de stil al poeziei .In linii generale , prin stilul unui scriitor intelegem maniera acestuia de a folosi procedeele expresive caracteristice limbii in general .Dar , datorita talentului sau artistic Alecsandri le foloseste comform cu necestatile exprimarii , dictate , in primul rind , de continut .
Epitetul este procedeu stilistic bazat pe relefare unii calitati a fenomenului prezentat :
„Si cadrele—aurite ce de pereti sunt prinse ”
(Serile la Mircesti)
Pentru a mari efectul stilistic poetul foloseste mai multe epitete pe linga un substantiv , asa numite epitete multiple :
„Frumoasa , alba , juna , cu formele rotunde ...”
(Serile la Mircesti)
Sunt cazuri cind epitetul poate sa aiba inca o functie stilistica si anume functia de metafora :
„Iar zapada cristalina pe cimpiii stralucitoare .”
(Mezul iernii)
Studiere epitetului la V.A. scoate la iviala nu numai mijloacile artistice , dar si imaginatia , sensibilitatea poetului .Toate notiunele cu anumite epitete sunt prezentate astfel cum le intelege ori le simte poetul , fie ca el foloseste pentru asta epitete generale , existente in limba , ori creaza epitete proprii , epitete individuale .
V.A . simte adinc toate frumusetile naturii in manifestarile ei cele mai variate , in acest sentiment de incintare , in majoritatea cazurilor el reuseste sa-l transmita cititorului . Un mijloc puternic in realizarea acestei intentei il prezinta personificarea .In ton pastelul „Gerul ” acest fenomen al naturii este prezentat ca o afectiune vie :
„Gerul vine de la munte , la fereastra se opreste
Si privind la focul vesel care—n sobe straluceste ,
El depune flori de iarna pe cristalul ingetat ,
Crin si roze de zapada ce cu drag le-a sarutat ”
(Gerul)
Alecsandri atribuie actiuni omenesti manifestarilor naturii in vreme de iarna :
„Prin ripi adinci zapada de soare se ascunde ”
(Sfirsitul iernii)
„Viscolul framinta lumia!...”
(Viscolul)
Unile actiuni concrete ii apar poetului prin prizma comparatii care poate sa ramina neexprimata , dar se subintelege . In asemenea cazuri putem vorbi despre personificarea—metafora :
„Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina . ”
(Miezul iernii )
Tot ce vede poetul ii trezeste asociatie de idei concrete fie aceasta cimpia , lunca , balta ori piriu .Copacii si crengile de asemrnea sunt prezentati cu actiuni concrete :
„Crengile—aninate-n cale ning stelute si se-n doaie . ”
(Sania)
In comparatie identica si cu acelasi verb este prezentat plopii :
„Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare. ”
(Iarna)
Un specific al stilului pastelurilor este atribuirea de actiuni concrete unor fenomene ale naturii , soarelui , cerului ori copacilor prezentate in comparatie sau fara comparatie :
„Vintul bate , frunza creste si voioasa lunca ride . ”
(Lunca din Mircesti)
„Doua veveriti pe-o creanga rid de arma-i lucitoare .”
(Vinatorul)
Dind glas florilor , pasarilor si chiar luncii cu toate vietatiele ei poetul le face sa rida , sa cinte , exprimind tot odata si sentimentile ce le stapinesc .
Un alt procedeu artistic folosit de scriitor este metafora .Metaforile ne fac sa admiram puteria de inventie a scriitorului :
„Straluceste si dizmiarda oceanul de ninsoare . ”
(Iarna)
Sentimentul puternic de incintare in fata frumusetii naturii Moldovei a dat noasterii pastelurilor . Si in aceste poezii V.A. foloseste hiperbola :
„Si atunci paduri si lacuri , si mari , si flori , si stele
Intoana pentru mine un imn nemarginit .”
(Serile la Mircesti)
Descrieria naturii este un procedeu de arta unde la V.A. este bine pronuntat ,
Peisajul este totdeauna bine individualizat , prezentind anumite fenomene ori colturi ale naturii . Aceasta individualezarea se reliefeaza , in primul rund in titluri , referitoare la natura feluritor localitati ca : „Malul Siretului ” ,
„Serile la Mircesti ” etc. ,ori a feloritor fenomene ale naturii : „Gerul ” ,
„Viscolul ” , „Iarna ” etc . .Prin individualizarea referitoare la anumite localitati se face de asemenia situaria peisajului intr-un loc anumit : la Mircesti , pe siret , etc . .Situaria peisajului in Moldova se realizeaza de asemenea prin prezentarea unor obiceiuri specifice .Astfel , in pastelul „Sanie” in versul „Iat-o gingasa mladita cu sirag de martisori ... ” cuvintatul martisor exprima un semn al primavarii .
Situaria peisajului in loc se face de asemenea prin unele mijloacele lingvistice.In pastelul „Sfirsitulde toamna ” , in versul „Zioa scade , iarna vine , pe crivat calare ! ” expresia vine pe crivat calare este spicifica limbii moldovenesti .
O situare a peisajului in cadrul Moldovei se realizeaza prin introduceria unor personaje de poveste ca in versul :
„E vr-o tahara de care sau rond de triedici ?” din pastelul „Sania ”—tricolicii , strigoi , sburatori fiind personaje din lumea fantastica a hasmelor noastre .
Dupa prizentaria generala a procedeelor de limba si stil in poezia lui V.A. putem mentiona ca el se evidintiaza in toate procedele lingvo--stilistice incepind cu cele fonecite si terminind cu cele proprii—zise „de stil” .
Limba poetului prezinta un deosebit interes anume prin faptul ca ea continua si dezvolta trasatura specifica a limbii noastre literale—caracterul ei norodnici .
In general am putea spune ca studieria limbii si stilului lui V.A. , ca si altor scriitor din trecut si prezent , este de un real folos atit pentru aprofundarea cunostintelor , cit si pentru largirea posibilitatilor expresive ale lumii in general .










Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite