Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Ilustreaza conceptul operational de nuvela fantastica, prin referire la o opera literara studiata.
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Sarmanul Dionis, de Mihai Eminescu

Definitia nuvelei n5p9pb
Naratiune in proza cu un singur fir epic, urmarind un conflict unic, personajele sunt putine si se caracterizeaza pe parcursul desfasurarii actiunii.

Fantasticul

Din latina -; phantasticus “imaginar, ireal”
Din grecescul -; fantastikos “imaginar, ireal”
Fantasticul este o categorie literara a esteticului, a fost cultivat, de obicei, in literatura romantica, sec. 19.
Caracteristici :
- se bazeaza pe ireal;
- exista o anumita coerenta (logica) a fantasticului;
- se bazeaza pe mister;
- presupune intrebari fara raspuns;
- sunt folosite personaje mai putin obisnuite;
- subiecte stranii;
- gradarea conflictului spre un punct culminant de maxima tensiune afectiva si un final enigmatic;
- alternarea planului real cu cel fantastic;
- migrarea in alte spatii;
- mesajul nuvelei fantastice este adesea filosofic, facand referinta la diverse aspecte ale conditiei umane.
Roger Caillois- «Fantasticul este o amenintare, o rupere insolita (inedita) in lumea realului ».
Daca in basme, fantasticul apare ca ceva firesc, fara sa ne intrige, in literatura fantastica supranaturalul apare ca o « spartura in coerenta universului ».
Tzvetan Todorov : fantasticul provine din ezitarea cititorului intre alegerea unei solutii rationale si a unei solutii supranaturale.
Matei Calinescu : « Vom avea de a face cu o opera fantastica, ori de cate ori ne aflam in fata incomprehensibilului ».
In literatura romana, avem mai multi scriitori care au cultivat fantasticul :
- Eminescu -; un fantastic cult -; Sarmanul Dionis, Cezara, Archaeus;
- Voiculescu -; un fantastic magic, folcloric- Lostrita, Pescarul Amin ;
- Eliade -; fantasticul indic -; Nopti la Serampore, Secretul doctorului Honigberger ;
- fantasticul folcloric -; Domnisoara Cristina
Eminescu sparge tiparele prozei nationale, prin faptul ca el nu adopta o scriitura in spirit realist. Eminescu va practica o proza baroca, subiectiva, caracterizata prin onirism, erotism, fabulos.
Toate temele au un preambul filosofic. Prin aceasta se deosebeste de ceilalti prozatori romantici : Poe, Hoffmann. Prozatorul include in opere idei filosofice din Kant, Schopenhauer, religiile orientale( teoria metempsihozei sau a reancarnarii, teoria migratiei sufletului ).
Teoria migratiei sufletelor -; conceptie religioasa conform areia sufletul ar petrece dupa moarte in alt corp.
Teoria reancarnarii- sufletul ar parcurge dupa moarte un lung sir de reincarnari succesive in animale, in oameni, in vederea purificarii.
Kant- ideea ca timpul si spatiul nu sunt realitati obiective, ci proiectii ale constiintei noastre, un dat secund al constiintei noastre.
Schopenhauer -; ideea lumii ca vis
« In fapta, lumea-i visul sufletului nostru. »
Archaeu- fiinta eterna care nu se schimba. Archaeul ia diverse forme in trupuri, ele se numesc avataruri.
Este o nuvela romantica, fantastica si filosofica. Nuvela dezvolta conditia omului de geniu in raport cu societatea timpului.
Personajul principal are trei avataruri, intrupari:
-Dionis- copist, sec. 19
-Dan -; calugar, ucenicul maestrului Ruben ( Profesor la Academia din Socola)
-Zoroastru -; profet si reformator persan (Zarathustra -; 660 i. Hr.)
Camera eroului este pustie, intunecata , reflecta romantismul.Erou exceptional, dotat cu o mare putere de visare, Dionis traieste intr-o lume a ideilor.
Primul moment de visare halucinatorie este acela cand eroul dialogheaza cu portretul tatalui sau.
Ni se dezvaluie originea lui Dionis :
- mama, Maria, era fiica unui preot batran ;
- Tatal moare intr-un sanatoriu.
Poezia Cugetarile sarmanului Dionis, inserata in corpul nuvelei, prezinta tematica omului de geniu si starea lui mizera.
Are preocupari filosofice. Citeste o carte veche, ce contine un zodiac, imprumutata de la anticarul Riven.
Iubeste o fata din casa vecina in taina, dar nu spera la iubirea ei.
Al doilea moment de visare halucinatorie
Are loc regresiunea in timpul voievodului Alexandru cel Bun. Apare motivul atemporalizarii timpului. Eroul se nume ste acum Dan si este calugar.
Se inverseaza cronologia, iar realitatea-fantastica uzurpeaza tot mai mult realitatea-realitate. Calugarul Dan se viseaza mirean cu numele Dionis, trecutul (realitatea-fantastica) revendica drepturile prezentului, tratandu-l ca pe o realitate viitoare proiectata in vis.
Dialogul Dan -;Ruben
Ruben este un evreu invatat, dascal de matematica si filosofie. Dialogul are ca tema problematica archaeului -; omul vesnic se intrupeaza in mai multe avataruri.
Apare motivul faustic, al pactului cu diavolul , care ia forma pactului cu umbra sa. Umbra este omul cel vesnic, archaeul. Umbra se intrupeaza in omul trecator, iar omul trecator primeste constiinta eternitatii. Umbra ii mijloceste omului trecator trairea in eternitate.
Ruben devine Satana. Eroul calatoreste pe luna cu Maria, fiica spatarului Tudor Mesteacan. Umbra ii spune lui Dan ca odata el a fost Zoroastru, desi sufletul lui nu-si mai aminteste. Apare motivul cuplului adamic si cel al fericirii paradisiace. Ispita luciferica de a se crede Dumnezeu il duce pe Dan la cadere, la pierderea fericirii. Caderea din experienta paradisiaca duce la revenirea starii initiale(Dionis).
Cand se trezeste din cadere nu stie daca a fost vis sau realitate ceea ce i s-a intamplat. Ii trimite o scrisoare Mariei, dupa care cade intr-un lesin , de unde incepe a treia poveste fantastica, derulata in timpul somnului, de data aceasta fiind produsa de cloroform.
Dionis revine la identitatea de calugar. Primul efect al cloroformului este ca Dan isi recapata constiinta de sine dupa calatoria pe luna, apoi trebuie sa suporte intalnirea dintre el si umbra sa.
In final, nu mai face distinctia intre real si fantastic. Episodul ultim, care descrie o scena din viata de mai tarziu a lui Dionis, da impresia ca eroul adevarat al intamplarilor este Dionis si nu Dan.
Nuvela se incheie cu vorbele naratorului, care intra in pielea cititorului, prezentand posibilele nedumeriri ale noastre, in legatura cu eroul principal al acestor intamplari.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite