1.Introducere p9x20xt
Istoria cu intamplarile ei extraordinare reprezinta o sursa importanta
pt. creatia lui George Cosbuc.Intre poeziile ce infatiseaza evenimente
glorioase ale trecutului se afla „Pasa Hassan” avand ca pct.de
plecare faimoasa batalie de la Calugareni,unde Mihai Viteazul i-a invins
pe turci.
2.Cuprins
A.Realizata dupa modelul baladei pop.,poezia este o creatie epica in care
autorul evoca fapte extraordinare savarsite de personaje exceptionale
prezentate prin antiteza si hiperbola.Avand aceste caracteristici si apartinand
unui autor cunoscut,”P.H”ilustreaza specia baladei culte.Intamplarile
sunt impresionante si sunt redate prin procedee stilistice si de prozodie mai
elaborate ca intr-o bal.pop.
B.Ca op.ep.,poezia cuprinde un narator,prezent aici in postura unui martor,
privitor al evenimentelor.Totodata,apar actiunea si personajele ca elem.definitorii
ale unei creatii epice.
C.Prezenta naratorului este exprimata discret prin vb.la pers.a III-a(se azvarle,
o-mparte,zoreste) ca si prin imag.hiperbolica a bataliei si a fugii lui Hassan,in
care se sugereaza ca naratorul insusi e impresionat de evenimente.Totodata,
prezentand lasitatea conducatorului turc,naratorul isi dezvaluie
ironic dispretul fata de acest mod de comportament al unui conducator.
D.Actiunea se dezvolta gradat,marcand momentele subiectului prin confruntarea
armatei romane cu cea otomana,iar apoi prin urmarirea vijelioasa a pasei.Primele
trei strofe redau expozitiunea si descriu panoramic locul bataliei si imaginea
armatelor.Mihai apare in frunte,croind drum printre pagani ostasilor
sai.Incrancenarea luptei e redata prin imagini auditive si vizuale(urland
ienicerii,ca volbura toamnei se-nvarte el roata).Rapiditatea loviturilor
este subliniata prin aglomerare de verbe.Aici,pers.principale,Mihai si Hassan
apar in antiteza:Mihai e un bun strateg in iuresul luptei,iar Hassan
derutat sta deoparte.
Intriga il infatiseaza pe voievodul roman dezlantuit ca o
furtuna,dornic sa-l infrunte pe pasa direct:”Stai,pasa!”.In
ochii ingroziti ai turcului,Mihai se reflecta ca o forta vijelioasa sugerata
prin metaforele furtuna,tunet,munte,ger.Acest portret hiperbolic arata curajul
si eroismul lui M.si da proportii legendare, fabuloase:”Dar,iata-l!E voda,ghiaurul
Mihai!”.
In desfasurarea actiunii se infatiseaza fuga ingrozita a pasei.Spaima
coplesitoare a fugarului este exprimata prin metafore si epitete hiperbolice
ca: "ghiara de fiara","suflet de vant","barba
valvoi".Punctul culminant reda disperarea fugarului ajunsa la apogeu:desi
isi pierde turbanul,nu se opreste sa-l ridice.Vesmintele ii sunt
o piedica,singurul lui gand fiind sa scape cu viata.
Aici,naratorul isi arata ironia,notand dispretuitor „mananca
pamantul”,”ii dardaie dintii”, „e
galben-pierit”.Deznodamantul,cuprins in ultima strofa incheie
traseul lui Hassan,care se salveaza in propriile tabere.Imaginile nu ascund
ironia,caci naratorul comenteaza momentul prin expresii ca:”fuga e buna”,”bietul
pasa”,”sa zaca de spaima o luna”.
E.Modul de expunere dominat este naratiunea,specifica baladei alaturi de care
apar secvente descriptive,de portret,cateva replici de dialog exprimand
relatiile dintre personaje.
F.Versificatia se realizeaza in textul de 12 strofe cu ritm amfibrahic,rima
imperecheata si imbratisata si masura neregulata.Fiecare strofa
are un vers scurt,specific poeziei lui Cosbuc,in care se sublinaza ideea
intregii strofe.
3.Incheiere
Avand ca model balada populara, „Pasa Hassan” infatiseaza
prin antiteza si hiperbola intamplari si presonaje deosebite din
trecut,ilustrand astfel toate trasaturile baladei culte.
