Padurea spanzuratilor, de Liviu Rebreanu

1. roman obiectiv, realist; n8t10tc
2. roman de analiza psihologica (Garabet Ibraileanu);
3. „roman psihologic al varstei dorice” (Nicolae Manolescu);
Apostol Bologa a) caracterizare directa
1. facuta de narator:
- prin comentarii: „Razboiul a luat locul de frunte in conceptia lui de viata.”
- prin intermediul tehnicii flash-back-ului, aflam informatii despre copilaria, adolescenta si inrolarea lui Bologa; retrospectiva se face cronologic, de catre narator;
2. facuta de alte personaje:
- profesorul de filozofie de la colegiul studentesc din Budapesta afirma despre Bologa ca e un tanar tipic generatiei sale, care cauta ceva in afara de sufletul omului, un Dumnezeu stiintific, lipsit de taine;
- Klapka: „esti o inima de aur, Bologa!”;
- Gross il considera un mare sovinist roman care ar ucide bucuros 1000 de italieni, doar ca sa nu fie nevoit sa traga in ai sai.

b) caracterizare indirecta: din ea rezulta profilul moral al personajului;
- reflectiile personajului: Bologa e o constiinta torturata de intrebari, un suflet macinat de indoiala.
„Viata omului nu e in afara, ci inauntru in suflet…”
„Prin iubire cunosti pe Dumnezeu si te inalti pana la ceruri.” -; redescopera credinta in Dumnezeu
- constientizeaza greseala facuta:
„Ce ridicol am fost cu conceptia asta de viata…Cum nu mi-am dat seama ca o formula neroada nu poate tine piept vietii niciodata.”
- la inceputul romanului, Bologa apare in ipostaza militarului credincios juramantului:
„Am avut onoarea sa fac parte din Curtea Martiala care l-a judecat.”
„Am constiinta pe deplin impacata.”
Personajul este lasat sa-si expuna gandurile, insa in limitele celui mai strict control. Romanul este considerat de analiza psihologica, dar apartine varstei romanului doric, deoarece naratorul detine controlul asupra personajului.