Paradis in destramare, de Lucian Blaga
Apare in vol. Lauda somnului(1929). l1b22bk
Poezia are tente expresioniste prin cultivarea unui sentiment de deznadejde
si prin strigatul disperat al omului modern care se simte prins intr-o
lume din care lipsesc semnele sacrului.
Tema -ideea centrala la care se refera un text : copilaria, dragostea, timpul,
razboiul, satul, orasul, jocul, calatoria, aventura, conditia geniului, singuratatea.
Ex. La tema dragostei putem avea :
- dragostea ;
- dragostea imposibila, intre entitati apartinand unor lumi diferite
;
- dragostea neimplinita ;
- dragostea platonica ;
- dargostea carnala.
Motiv literar -; unitate minimala care ajuta la conturarea temei intr-un
text.
Motivul poate fi :
- un personaj : eroul, copilul neascultator, indragostitul ;
- un obiect : oglinda, fereastra, castelul, cartea, codrul, izvorul, luna ;
- numere simbolice : 3,7,10 ;
- fortuna labilis(soarta schimbatoare) ;
- fugit irreparabile tempus (panta rei)- trecerea ireversibila a timpului ;
- carpe diem(traieste clipa).
Tema poemului surprinde o lume aflata intr-o stare de desacralizare dupa
caderea paradisiaca. Acest lucru este aratat si prin titlu care e o metafora
care exprima ideea unei lumi desacralizate; totodata, identificam un oximoron,
substantivul paradis sugereaza ordinea, perfectiunea, armonia, in timp
ce lexemul destramare arata ideea de pierdere a dimensiunii sacre. Dumnezeu
este absent nu pentru ca s-ar fi retras din lume, ci deoarece omul nu mai poate
percepe semnele divinului. Sentimentul dominanat este cel de tristete si de
nostalgie. Omul a pierdut paradisul pentru ca s-a comportat uman, are nostalgia
paradisului pastrand amintirea lui, deoarece a gustat din fericirea aceea.
Poemul aminteste de cuvintele filosofului german Heidegger : sein zum Tode (
alunecarea spre moarte).
Poezia se structureaza in jurul a doua motive: sacrul si profanul.
Sacrul este punctat prin cuvintele: ‘portarul inaripat’, ‘serafimi’,
‘arhangheli’, ‘porumbelul Sf. Duh’, ‘ingerii’,
‘apa vie’.
Profanul isi subordoneaza lexeme precum ‘cotor de spada’,
‘invins’, ‘parul nins’, ‘pluguri de lemn’,
‘paianjeni’, ‘vor putrezi’.
Personajele biblice (apartinand sacrului) apar in ipostaze neadecvate
(apartinand profanului):
- portarul inaripat -; heruvimii- tine in mana ‘un
cotor de spada’ , aratand inutilitatea propriei existente;
- serafimii au parul nins, ei fiind atinsi de trecerea timpului;
- arhanghelii ara cu pluguri de lemn si isi simt aripile grele, imagine
ce sugereaza coborarea in profan si nu zborul sau ascensiunea;
- porumbelul Sf. Duh devine un mesager al sfarsitului si nu un sol al
pacii. Misiunea lui este de a sugera ‘marea noapte’ in care
intra spiritul uman.
- Ingerii se comporta uman, fiind atinsi de frig si de somn.
- Apa vie este un simbol al cunoasteriiprofunde, dar ea este umpluta de paianjeni
sugerand ideea ca adevarurile se refuza lumii moderne.
