n6c5cx

1945 poet si traducator poet and translator

Poezii, 1977; Ultramar, 1978; Plante carnivore, 1980; Nova, 1980; Amadeus, 1983; Cavalerul cu mana pe piept, 1984

C.Vallejo, Heralzii negrii, 1979; O. Lara, Insule plutitoare, 1980; M. Vargas Llosa, Razboiul sfarsitului lumii, 1986; M. Vargas Llosa, Conversatie la "Catedrala", 1988 atraducerii

Sensibilitate discret elegiaca, evocand "soarele negru al melancoliei" lui Gerard de Nerval, poetul este un impatimit al vechilor scrieri: "Mi-s rude carturarii ninsi / Ce-n cuget picurau voroava". De aici provine farmecul de stampa, cu un limbaj conservand arhaice parfumuri, de dagherotipuri poetice, ce ar parea usor vetuste, daca n-ar fi impregnate de o ironie subtire, de o constiinta mereu treaza a marilor modele poetice invocate. Versurile, muzicale si ceremonioase, slefuite cu o pasiune artizanala, sunt caligrafieri ale unor impresii culturale, stari afective si reflectii asupra rostului exprimarii, asupra curgerii timpului, predestinarii, aspiratiilor si esecurilor, a singuratatii etc.; teme vechi, transcrise in poeme reflexive din care efectul de artificiu si de devitalizare transpare nu de putine ori. (...) Un reviriment important se produce in lirica poetului o data cu volumele Plante carnivore si Nova, atat la nivelul substantei, cat si la acela al limbajului poetic. Lirismul starilor crepusculare, al melancoliilor livresti este parasit in favoarea unei mai lucide viziuni a realului si a unei prozodii mai flexibile. De o rafinata simplitate, poemele par a fi direct modulate de real, fiind adeseori transcrieri lapidare ale unor fapte de viata, privite "cu ochii larg deschisi". (Ion Cristofor)