x5q7qs
Mai multa vreme numele lui Cezar Petrescu a fost inconjurat de o stima literara necuvenita, si formula “mare romancier” i-a fost oferita generos cu un loc alaturi de M. Sadoveanu si L. Rebreanu. Dar Cezar
Petrescu nu-i decat un manufacturier modest, cu meritele sale intr-o literatura inca restransa. Nuvelistica e o varianta jurnalistica si locvace a operei lui Sadoveanu. Primul roman, Intunecare, e o cronica de razboi superficiala, de o anume eleganta ziaristica, dar informa, lunecand pe deasupra realitatii umane spre a se pierde intr-un studiu social, dus pana dupa incheierea pacii. De aci incolo romancierul se straduieste sa studieze societatea romaneasca si omul universal intr-un ciclu de romane, unele de “investigatie orizontala”, adica sociala, altele de “investigatie verticala”, adica psihologica. Cezar Petrescu voieste sa refaca “comedia umana” a lui Balzac. Rezultatele nu sunt la inaltimea intentiilor, cu toate ca nu se poate tagadui autorului

inventivitatea epica. Simfonia fantastica trateaza un caz tragic de izbucnire a dementei intr-un ton buf, Calea Victoriei prezinta Sodoma romana, loc de pierzare pentru provinciali, intr-o maniera poliloghica obositoare, Comoara regelui Dromichet amesteca aventura fantastica arheologica cu tema sociala, continuandu-se in Aurul negru, ratand o figura posibila de Cousin Pons. Oras patriarhal se remarca doar prin cateva usoare schite de poezie provinciala, Greta Garbo, continuand

Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzational, cu o agreabila tipologie caricaturala la inceput. 1907, roman interminabil si neconcludent, ingrozitor de verbios, ramane strivit de Rascoala lui
Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romantare jurnalistica, de suprafata, a unei cronologii, in care inventia covarseste cu totul autenticul fara vreun rezultat substantial. La nivel artistic se ridica doua nuvele: Adevarata moarte a lui Guynemer si Aranca, stima lacurilor, prima un fel de Atlantida, a doua mic Königsmark, remarca bile prin exoticul stancos si anonim una, prin fantastic sinistru cealalta.
Contributia lui Cezar Petrescu nu trebuie neglijata intr-o literatura cu prejudecata tiranica a observatiei. A inchipui indivizii care cauta si descopera comori, care se sacrifica pentru prieteni, intrand la inchi soare, si peregrineaza prin lume, jucand la ruleta si facand asasinate, fete provinciale devenind vamp si intalnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii si obscure afinitati, este a elibera constiinta creatoare, a o dezlega de tirania realitatii.