Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Amintiri din copilarie I. Creanga -;fragment din Manualul de Limba Romana clasa a VI-a Editura didactica si pedagogica - Bucuresti -; comentariu -;
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

In contextul prozei memorialiste I. Creanga ramane prin opera sa „Amintiri din copilarie” un „poet” al aducerilor aminte ale fericitei varste a copilariei. d5y13yv
„Amintiri din copilarie” este o opera cu valoare documentara dar, in acelasi timp este un roman al copilariei.
Intuind geniul creator al lui Creanga, M. Eminescu, nedespartitul sau prieten, il va indemna pe acesta sa-si scrie nemuritoarea opera. Astfel s-au nascut „Amintirile” scriitorul retraind sub ochii cititorului varsta evocata in spatiul ideal al Humulestiului, Nica, eroul central al operei este urmarit din copilarie pana in pragul adolescentei.
Romanul „Amintiri din copilarie” este o opera epica deoarece autorul isi exprima ideile si sentimentele cu ajutorul personajelor si al actiunii. Modul de expunere predominant in opera epica este naratiunea. Cand relateaza intamplari care au in centrul atentiei personaje din universul social al Humulestiului naratiunea este la persoana a III-a. In „Amintiri din copilarie” naratorul se identifica cu personajul, Nica fiind autorul insusi la varsta copilariei. De aceea in roman domina naratiunea la persoana I.
Fragmentul din manual face parte din capitolul I al romanului. El relateaza o intamplare din viata de scolar a lui Nica, strans legata de aspecte ale scolii din vremea aceea. Valoarea artistica a textului reiese din talentul de povestitor al lui Creanga care foloseste limba poporului sau.
O zi di viata de elev a lui Nica ne descrie starea de neliniste a personajului, framantarile sufletesti provocate de razbunarea lui Nic-a-lui-Costache pus de Badita Vasile „sa-l prociteasca”. Acesta era sfadit cu Nica din pricina Smaranditei, careia ii trasese o „bleanda” fiindca nu-i daduse pace la prinsul mustelor cu ceaslovul. Simtim inca de la inceput ironia lui Nica pentru dusmanul sau din descrierea pe care i-o face „baiat mai mare si inaintat la invatatura pana la genunchiul broastei”. Expresia populara „pana la genunchiul broastei” prin ironia pe care o sugereaza, devine sursa de umor. Nic-a-lui-Costache incepe a insemna greselile cu „ghiotura” pe o „dranita” spre disperarea baiatului.
Naratiunea este intersectata de monologul care dezvaluie starea sufleteasca a lui Nica: „Mai!!! S-a trecut de saga zic eu in gandul meu”. Pentru a reda teama de pedeapsa autorul foloseste cateva expresii populare. Spaima este marturisita astfel „si unde n-a inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor”.
Interjectiile, adresare facuta siesi accentueaza nelinistea lui Nica: „Ei, ei! acu-i acu. „Ce-i de facut, mai Nica?””. Situatia dificila din timpul ascultarii il determina pe baiat sa caute solutia salvarii. El astepta cu neastampar sa vie „un lainic de scolar de afara pentru a se putea scuti de calaria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, facatorul de vanatai”. Nerabdarea este sugerata de expresia populara: „imi crapa maseaua-n gura”.
Sosirea unui scolar schimba situatia initiala a personajului care iese pe usa si o ia la sanatoasa spre casa. Fiindca doi „hojmalai” o luasera la pe urmele sale, Nica incepe a fugi de-i „scaparau picioarele”. Desi trece pe langa casa, Nica isi continua fuga pana in ograda unui megies si se ascunde in gradina cu papusoi. El reuseste sa scape de urmaritori ingropandu-se in tarana. Autorul noteaza ciuda celor „doi hojmalai” care pierdusera urma lui Nica. Sentimentul este acelasi din partea baiatului care spune in sine lui cu satisfactie: „se vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut gabui”. Ajuns acasa Nica se plange mamei ca nu se va intoarce la scoala.
Finalul intamplarii este fericit, schimband total starea initiala. A doua zi parintele a venit la familia lui Nica, unde baiatul a fost luat cu binisorul si sfatuit sa se intoarca la scoala. Gandul de a fi popa in sat si imaginea Smaranditei il determina pe Nica sa se apuce de invatatura: „cand aud eu de popa si de Smarandita popi, las mustele-n pace si-mi iau alte ganduri…”
Nica incepe a se da la scris si la facut cadelnita, „la tinut isonul” incat castiga admiratia parintelui si a fiicei sale. Aceasta schimbare este exprimata sugestiv de expresia populara: „alta faina se macina acum la moara”. Nic-a-lui Costache nu mai avea stapanire asupra sa.
In acest fragment este descris conflictul dintre sensibilitatea unui copil si metodele de pedeapsa brutala cu biciul. Acest conflict genereaza spaima lui Nica si fuga lui de la scoala.
Intamplarea are un final fericit, caci iluziile copilului il transforma.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite