u5k15kb
- este o specie lirica prin care se prea mareste divinitatea , un erou, patria sau chiar un eveniment
- este destinat a fi cantat
- poezia „Destapta-te romane“ a fost scrisa de Andrei Muresanu in preajma revolutiei din 1848 si primul titlu a fost „Un rasunet“
- muzica a fost compusa de Anton Pann
- dupa 1989 a devenit imnul national al Romaniei care se canta la ocazi festive
- peozia este un indemn adresat tuturor romanilor de a se ridica la lupta pentru infaptuirea idealului uniri si eliberari sociale si nationale
- titlul este compus dintr-un verb la imperativ si un substantiv in vocativ si contine mesajul intregi poezi si anume necesitatea porniri la lupta
- titlul este reluat in primul vers pentru a accentua mesajul
- metafora „somnul cel de moarte“ sugereaza starea de nepasare dar mai ales imposibilitatea eliberari de sub jugul „barbarilor tirani“
- cele doua adverbe „acu ori niciodata“ arata ca este momentul favorabil ca poporul roman sa-si schimbe soarta cu una mai buna
- poetul aminteste de originea latina a poporului roman care a mostenit de la strabuni curajul su eroizmul
- numele lui Traian, „triumfator in lupte“ devine simbolul victoriei
- enumeratia „batrani, barbati, juni, tineri“ precum si comparatia „stau ca brazi in munte, sari ca lupi in stana“ arata hotararea intregului popor de a porni la lupta cu un deosebit curaj
- invocarea celor trei mari voevozi „Mihai, Stefan, Corvin“ sugereaza cele trei provinci Muntenia, Moldova si Ardealul care au luptat mereu pentru independenta tari
- intregul popor roman este hotarat sa faca supremul sacrificiu pentru tara avand deviza „viata in libertate ori moarte“
- se aminteste se unirea Moldovei cu Muntenia dar careia nu i s-a putut alatura Ardealul desi romani jura „sa fim pururea frati“
- o imagine artistica deosebit de expresiva este aceea a tari personificate „o mama vaduvita“
- epitetul vaduvita sugereaza neintregirea tari si destramarea primei uniri a lui „Mihai cel Mare“
- tara-mama ii blestema pe tradatorii care „s-ar retrage din gloriosul loc“ cand li se va cere sa treaca „prin sabie si foc“
- poetul aminteste se perioadele de grea cumpana din istroria poporului roman
- se face referire la luptele cu turci „iataganul barbarei semiluni“ precum si de asuprirea poporului roman „n-ajunse despotizmul...al carui jug din seculi ca vitele-l purtam“.
- apare un alt pericol acela al pierderi limbi romane dar poporul este gata sa faca supremul sacrificiu caci „morti nu mai o dam“
- mesajul este adresat tuturor romanilor din patru unghiuri pentru a se uni in lupta de infatuire a idealului national
- se aminteste inca odata de jertfa suprema a intregului popor „Murim mai bine in lupta cu glorie deplina// Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost-pamant“.
- poetul foloseste un ton solemn iar pentru tranzmiterea mesajului s-a folosit o varietate de mijloace artistice, precum metafora „somnul cel de moarte“, simbolul „Traian“, comparatia „ca brazi“, personificarea „mama vduvita“ si invocatia „Mihai, Stefan, Corvin“.
- Poezia este structurata pe strofe fiecare avan d cate 4 versuri cu rima incrucisata, ritm iambic si masura versurilor de 14-13 silabe.