f3b4bd
Intr-o dupa-amiaza din vara secetosului an 1946, un taran dintr-un sat de
campie buzoian, pe nume Susteru, iese din casa, manat de pofta unei
tigari. Isi rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe
ulita prafuita spre Buzau.
Se intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut,
dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba.
Se uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina
de mal a raului.
Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre
sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat
la munte.
Susteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu-se si ridicandu-se
rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa.
In curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si
copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li
se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii
ca sa nu li se ude, femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu-i ia apa,
un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana
pe indelete, rasfirandu-si cosita.
Oamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii
cer socoteala lui Susteru. Acestuia ii vine ideea ca morarii din deal au
oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa-i dea drumul.
Alaturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara,
unde gasesc iazul gol.
La fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii
il parasesc, intorcandu-se in sat pe jos, caci caii murisera
unul cate unul.
Susteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in
fata racoarea valurilor.
Caracteristici:
— apartine genului epic: autorul isi exprima indirect sentimentele
si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor;
— intindere medie (mijlocie) intre schita si roman; unele nuvele
sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele („Budulea
Taichii” de Ioan Slavici);
— predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor,
mediului, naturii) si cu dialogul;
— actiunea este relativ simpla, chiar daca mai complexa decat a schitei,
urmarind un singur fir narativ,
— ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci
apar si elemente fantastice;
— timpul este mai indelungat decat in schita ajungand
pana la zeci de ani;
— actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si
se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor;
— conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic
reliefat, prezentat amanuntit.
— personajele sunt mai numeroase decat in schita, alese din
diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau
episodice, atat individuale, cat si colective;
— personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie,
fiind simbolice;
— evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului,
ci si de gradarea evenimentelor;
— destinul uman se impleteste cu natura;
— uneori expozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor
si alternand timpul trecut cu cel prezent;
— partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa
urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari;
— implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din existenta personajelor,
ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti;
— uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu-se
la persoana a III-a, alteori autorul participa subiectiv;
