Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 


Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Portofoliu Ion Luca Caragiale
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Cuprins:

1.) Titu Maiorescu “Comediile dl. Caragiale” -; Botoaca Radu e5k12km
2.) Caricatura personajului caragialian preferat -; Botoaca Radu
3.) Topul replicilor celebre din comedii -; Anca Marius
4.) Topul personajelor caragialiene -; Anca Marius
5.) Caracterizarea personajului caragialian preferat (Zaharia Trahanache) -; Marculescu Serban
6.) Titlurile si opinia mea despre alegerea lor -; Marculescu Serban
7.) Discutati monologuri( o pagina) -; Vasilescu Adrian
8.) Discutati deznodamantul celor patru piese pornind de la sintagma “ Pupat toti Piata Endependenti” -; Vasilescu Adrian
9.) “Mahalaua spatiu simbolic si realitatea urbanistica de azi”-eseu -; Stanica Bogdan
10.) Alegeti un cuplu si comentati relatia din interiorul acestui cuplu -; Stanica Bogdan
11.) Problematica comediilor lui Caragiale -; Toparceanu Ancuta
12.) “Amor sau iubire?” -;eseu -; Toparceanu Ancuta

Titu Maiorescu Comediile d-lui I.L.Caragiale

O noapte furtunoasa ,Conul Leonida fata cu rectiunea,O scrisoare pierduta,
D-ale Carnavalului- cine din cei ce se duc la tetrul roman nu a vazut una sau alta din aceste comedii?
Publicul primelor reprezentari a judecat astfel:Scrisoarea pierduta a avut un mare succes, dar Conul Leonida ,jucat pe o scena de a doua mana, nu a placut,deasemenea si D-ale Carnavalului a fost fluierata(...)
Lucrarea d-lui Caragiale este originala ;comediile sale pun pe scena cateva tipuri din viata moarta sociala de astazi si le dezvolta cu semnele lor caracteristice ,cu deprinderile lor,cu expresiile lor,cu tot aparatul infatisarii lor in situatiile anume alese de autor.
Statutul social pe care il infatiseaza mai des aceste comedii;este luat de jos si ne arata aspectul unor sentimente omenesti.
Conul Leonida citeste jurnale,explica nevestei sale esenta republicii,cum o pricepe el,va;oarea lui "Galibardi" si teoria halucinatiilor.
Jupan Dumitrache cheresteciul cauta sa intealeaga in convorbiri cu Nae Ipingescu.Candidatul de la preceptie vrea sa scape de dureri dupa sistemul lui Matei;Mita Baston jura pe statuia libertatii din Ploiesti.Ziaristul Nae Catavencu si avocatul Farfuridi fac discursuri electorale.
Adevaratul om onest este simplul "cetatean" alegator,care insa este intotdeauna "turmetat".
In acest caleidoscop de figuri,inlantuite in vorbele si faptele lor spre efecte de scena cu multa cunostinta a artei dramatice,D-l Caragiale ne arata realitatea din partea ei comica.
Comediile D-lui Caragiale ,se zica ,sunt triviale si imorale:tipurile sunt toate alese dintre oameni sau viciosi sau prosti; Situatiile sunt adeseori scabroase,amorul este intotdeauna nelegiuit. Aceste figuri si situatii se prezinta intrun mod firesc parca s-ar intelege de la sine ca nu poate fi altfel.Nicaieri nu se vede pedepsirea celor rai si rasplatirea celor buni.
Orice conceptie artistica este in esenta ei ideala caci ne prezinta reflexul unei lumi inchipuite.
Tipurile infatisate in comediile D-lui Caragiale trebuie sa vorbeasca cum vorbesc,caci numai astfel ne pot mentine in iluzia realitatii in care ne transporta.
Terminand aceasta incercare de intelegere ,ne aducem aminte de cuvintele cu care am inceput-o in materie de gust literar discutia este intotdeauna grea si tocmai in fata acestei greutati ar trebui sa ne marginim la simpla tragere a liniei de hotar intre ceea ce este arta si se poate cre dela arta si intre ceea ce este arta si nu i se poate cere.
Odata hotarul asezat ,nu nai incape indoiala case pot face multe deosebiri si inauntrul terenului artei;numai sa se recunoasca mai intai ca ne aflam pe teren de arta.
Valoarea va fi mai mare sau mai mica dupa insemnatatea mai mare sau mai mica a caractelerol prezentate,a conflictelor,a situatiilor.Si in aceasta privinta am simtit si noi, ca toata lumea ,diferenta de valoare in diferitele comedi ale lui Caragiale;si noi credem de exemplu ca "O scrisoare pierduta este superioara piesei "D-ale Carnavalului.
Comediile D-lui Caragiale,dupa parerea noastra ,sunt plante adevarate,fie tufis fie fire de iarba,si daca au viata lor organica,vor avea si puterea de a trai.

Topul replicelor celebre din comediile lui Caragiale

1. “ industria romana este admirabila , sublima putem zice , dar lipseste cu desavarsire. “

2. “ dupa lupte seculare ce au durat aproape 30 de ani… “

3. “ un potop care nu merge inainte, sta pe loc. “

4. “ rezon “

5. “ curat murdar ! “

6. “ …pe onoarea mea de familist…“

7. “ eu cu cine votez ? “

8. “ 12 trecute fix “

9. “ nu m-mpinge c- ametesc ! “

10. “ ai putintica rabdare “

Aceste replici dau comical de limbaj, care este remarcabil, autorul reusind sa retina cele mai fine nuante de personalitatii eroilor din modul in care acetia vorbesc.
Dintre greselile grave savarsite la nivel stilistic si expresiv, observam repetitia obsedanta aunor expresii, interfata registrelor stilistice. La nivel syntactic, se observa cu usurinta incalcarea regulilor logice si limbajul dezarticulat, rezultat din contradictii in termeni, nonsensuri, truisme, expresii tautologice, asociatii incompatibile.
Caracterizarea personajului caragialian preferat

- Zaharia Trahanache -


Personajul care m-a inspirat a fost “Zaharia Trahanache”. Desi este un personaj usor negativist, Trahanache da dovada de multa abilitate si viclenie.
Trahanache este personajul principal al operei “O scrisoare pierduta”, el este “Prezidentul Comitetului de permanent, Comitetul electoral, Comitetul agricol, Comitetul scolar si al altor comitete si comitii” toate aceste titluri arata un om capabil care se ascunde sub masca batranetii.
Ca personaj este ramolit, numele sau reprezentand zahariseala, coca moale, dar totodata este si cel mai viclean deoarece reuseste sa-l santajeze pe Nae Catavencu, rivalul sau, cu o polita, are o nevasta mult mai tanara decat el, aceasta adresandui-se cu “neica Zaharie”, fapt ce dovedeste ca ii plac femeile, are un suflet relative tanar dar el are si intelepciunea batraneasca, fiind “uns cu toate alifiile”. El accepta adulterul nevestei sale pentru ca stia ca el nu-I mai poate oferi dradostea de care aceasta avea nevoie.
Este prieten intim cu Tipatescu, dar la una din replica reuseste sa-l inverzeasca pe acesta si pe Zoe, dandu-le de gandit pentru cateva secunde ca el stiie ce se petrece intre cei doi. Aceasta scena ne arata ca el coordoneaza tot si ca este asemenea unui mercenar, gandindu-se la toate amanuntele.
Are o diplomatie extraordinara, ii joaca pe toti pe degete ca apoi toti sa vina sa planga pe umarul sau, are o subtilitate si o viclenie specific batraneasca.
Masca lui Trahanache este onestia, onorabilitatea iar fata sa reala este: un mincinos, cunoaste adulterul, reuseste contrasantajul, pare onest dar nu este, este versat, pervers sties a se faca placut, rafinat, stilat, toate acestea ascunzandu-le foarte bine sub masca lui de politician cu vechime.
Eu il prefer pe Trahanache el este modelul unui om perfect in societatea corupta. Chiar daca sub masca pe care o poarta nu are aceleasi calitati ca acelea pretinde ca le-ar avea, el este un om realizat, are o pozitie politica foarte buna, are o situatie materiala excelenta, isi permite luxul si chiar o femeie frumoasa cu multi ani mai mica decat el.
Imi place acest personaj pentru ca el recurge la vechiul proverb romanesc “zic ca tine DAR, fac ca mine”.

Titlurile

Ion Luca Caragiale a les aceste titluri pentru ca spectatorii sa aiba un mic indiciu sau o idée despre ce va fi vorba in piesa(opera). La nuvele Caragiale foloseste tehnica “bulgarelui de zapada” ceea ce demonstreaza ca el pleaca de la un lucru foarte mic(titlul) si ajunge la un bulgare mare pe care spectatorii sau cititorii sa-l priveasca cu interes si cu suspans pentru a reusi sa dezlege deznodamantul operei.
Parerea mea este ca titlurile sunt alese aproape perfect si totodata standard, adica de la titlupleaca aproape toata actiunea operei.
Titlul “ O scrisoare pierduta “ este exact fulgul de care are nevoie pentru a porni actiunea. De multe ori am auzit intrebarea si chiar si eu mi-am pus-o “de ce titlul nu este “doua scrisori pierdute” ? “ La aceasta intrebare toti putem ne putem gandi la o mie si una de variante, dar daca iei scrisoarea ca pe arma politica, se va demonstra ca este decat “o scrisoare” .
Daca as fi imputernicit de autor sa schimb titlul cred ca as denumi-o “Scrisorica buclucasa” pentru ca ea se pierde si se gaseste tot timpul.
Titlul “Conu’ Leonida fata cu reactiunea” ni-l prezinta pe conul Leonida(un pensioner de 60 de ani) care in timp ce dormea aude niste zgomote caudate si nu stie ce se petrece dincolo de usa sa..
Relatia dintre titlu si subiect este foarte stransa. Conu’ Leonida reprezinta personajul principal al pus in antiteza cu reactiunea. Titlul este bine ales, el aratand cum si un nobil se poate speria, arata prostia, lasitatea si de fapt ce ne demonstreaza inca o data I.L. Caragiale ca este un mare dramaturg, el aratandu-ne prin operele sale si mai ales prin personajelesale adevarata fata a oamenilor.
Titlul pe care l-as pun ar fi “Lasul” desi acesta nu sugereaza foarte multe despre continutul operei, publicul isi va da seama cine este lasul in societate.
Titlul “O noapte furtunoasa” nu este un titlu destul de bine ales pentru ca desi actiunea se petrece intr-o noapte acesta a putea avea prea multe semnificatii si astfel publicul nu si-ar da seama de aceea idée de baza caracteritica operelor caragialiene.
Titlul este intr-o oarecare masura in relatie cu subiectul dar se putea si mai bine.
Dupa parerea eu cred ca i-as fi pus titlul “Incurcatura” sau “O noapte cu peripetii” pentru ca asa cred ca publicul ar fi fost mai aproape de subiectul operei.
Titlul “ D’ale carnavalului ” este ales bine pentru ca actiunea se desfasoara la o petrecere cu masti unde fiecare purta masca pe care el chiar o avea in realitate si cu care se afisa in public.
Acest titlu nu l-as schimba pentru ca este foarte bine ales, iar relatia dintre titlu si subiectul operei este foarte stransa

Monologul lui Spiridon

“Maa! Al dracului ruman si jupanul nostru! Bine l-a botezat cine l-a botezat “Titirica Inima-Rea”. Ce are el cu mine? Zau! Biata cocoana si cu nea Chiriac! cu ei mai am noroc, ei mai ma scapa de afurisitul, ca despre partea lui jupan Titirica Inima-Rea, halal sa fie de oasele mele! M-ar cotonogi. Ieri saptamana, cand s-a intors de la gradina cu cocoanele, m-a gasit destept: “Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pan-acuma; maine dimineata jupanul saracul sa deschiza pravalia; ai stat pan-acuma sa bei la tutun, ai?” - “Nu, jupane - zic- da daca nu mi-e somn.” -; “Nu ti-e somn,ai? Stai ca-ti fac eu tie pofta de culcat!’ … Bietul nea Chiriac m-a scapat, ca luase pe sfantul Niculae din cui… Ieri seara m-a gasit dormind: “Bravos, musiu Spiridoane! Zice; dormi, ce-ti mai pasa! Tutun, neneaco, cu banii babachii!” -; “Nu, jupane, da daca mi-a fost somn”, zic. “Somn, ai? Te trage traiul al bun la somn! (Auzi, cu sfantul Niculae trai bun, cadea-i-ar bunul pe inima lui jupanul!) Tragi la somn? Stai ca am eu leac sa-ti tai de piroteala.” Si mi-a si pus mana-n par. Daca nu era cocoana sa sara pentru mine tocmai la apropont, ma rupea, ca nu-s’ ce-avea, era turbat rau de tot. (S-aude zgomot.) Auliu! Vine! (Stinge repede tigara cu degetele ai o baga in buzunar.)
Spiridom care se plange de cruzimea stapanului sau jupan Dumitrache, crezand ca cel ce i-a dat porecla de “Titirica Inima-Rea” a avut dreptate. Acesta este de parere ca nea Chiriac si consoarta stapanultui sunt mai buni, ajutandu-l cateodata de mania acestuia care “l-ar cotonogi”.
Spiridon da exemplu saptama trecuta cand s-a intors cu d-nele de la gradina, l-a gasit treaz, certandu-l pt faptul ca a stat pana tarziu “sa bea tutun”. Pt acest lucru luase pe sf Niculae pt a-l mustra, dar este salvat de Chiriac. Apoi alta seara l-a gasit dormind, reprosandu-i ca a baut tutun si ca nimic nu-i mai pasa, acum trage aghioase, apoi il ameninta cu sf Niculae, dar de data asta e salvat de cucoana.
Spiridon este nemultumit de stapanul sau caruia nu-i convenea nici daca doarme, nici dace e treaz. Niciodata nu e multumit de serviciile sale.
Se vede din finalul monologului ca lui Spiridon ii este teama de stapanul sau, stingand repede tigara pt a nu fi descoperit si batut cu sf Niculae.

Deznodamantul comediilor

Ion Luca Caragiale ne prezinta in aceste comedii prostia personajelor sale pe care le ridiculizeaza pentru a scoate in evidenta gaurile societatii care se afla chiar intre cei cu un statut mare. Tipul personajelor sale este intalnit si in zilele noastre.
Deznodamanturile comediilor se aseamana prin faptul ca toate personajele sunt prefacute si intamplarile se desfasoara datorita unor lucruri banale.

Deznodamantul comediei “D-ale Carnavale”

Actiunea se desfasoara in jurul unui bal mascat, bal la care toate personajele isi arata defectele si viclenismul incercand defapt sa arate ca sunt oameni elevati, comportamentul lor in societate fiind de-a dreptul jalnic.
Putem spune ca personajul care este in varful piramidei acestui bal este Iordache cel mai viclean si mai siret dintre cei de acolo deoarece el stie totul despre ceilalti astfel folosindu-se de ei. Desi este un personaj negativ el este cel care rezolva conflictul in comedie deoarece el este cel care il scapa pe Nae de pericolul care il astepta el fiind omul de legature dintre cele doua grupuri formate la acel bal mascat.
Conflictul comediei, declansat de Nae, vafi rezolvat o parte si de el deoarece el isi salveaza amantele si pe el insusi restul ramanand pe mana lui Iordache.

Deznodamantul comediei “Conul Leonida”

Conul Leonida este comedia care nu ne arata asa de mult ca celelalte comedii fata neagra a oamenilor. Ea ne arata ce poate face frica pentru un om, in ce stare il poate aduce.
In aceasta comedie intalnim o pereche putin senila cea a lui Leonida si Efimita. Leonida era un om care nu avea curajul sa iasa in fata sa arate cine este deoarece el era republican in timp ce multi altii erau reactionari lucru care il facea pe el sa se simta amenintat pentru ca in urma unui razboi el ar fi primul in spatele caruia s-ar arunca totul. Prin atitudinea lui el reuseste sa o sperie si pe Efimita desi acest confilct era mai mult in mintea personajului decat in realitate.
Personajul cheie al comediei este Safta, o femeie cu un pozitie sociala neglijabila cea care insa isi poarta capul pe umeri si il calmeaza pe Leonida spunandu-i adevarul in legatura cu ce se petrece afara. Astfel si sotia sa isi revine si totul se termina cu bine.

Deznodamantul comediei “O scrisoare pierduta”

Actiunea acestei comedii se desfasoara in jurul unei motivului pierderi unei scrisori fapt care declanseaza o intreaga debandada. O scrisoare care se pierde de 3 ori si se gaseste de 3 ori scrisoare care incurca mintile. Lucrul la care toti ravnesc este postul de deputat favoritul in cursa fiind Catavencu deoarece el este cel care este in posesia scrisorii. Deoarece si acesta este un personaj prost pierde scrisoarea cea care il urca pe el in varful celorlalti.
Personajul cheie este cetateanul turmentat el fiind cel mai neinsemnat om deoarece arata groaznic, era mereu beat dar totusi el era cel mai sincer si mai cinstit dintre toti. Catavencu pierde totul deoarece tot printr-o scrisoare a venit noul candidat care va deveni si deputat pe nume Agamita Dandanache. Personajul cel mai viclean al comediei ramane Trahanache el fiind cel care se juca cu destinele celorlalti.
Toate se termina cu bine singurul personaj care poate fi considerat pierzator fiind Catavencu.

Deznodamantul comediei “O noapte furtunoasa”

Si in aceasta comedie conflictul are o baza amoroasa deoarece Rica este gasit in casa jupanului Dumitrache acesta crezand ca este amantul nevestei sale.
Neintelegerea se produce datorita Zitei cea care il chemase pe Rica dar acesta nu nimerise casa astfel ajungand pe mainile lui Dumitrache. Zita este salvatoarea lui Rica deoarece ea lamureste situatia spunandu-i lui Dumitrache adevarul si faptul ca numarul de la casa era intors astfel coincidand cu al ei.
Acestea fiind spuse va dati seama cat de ridicole sunt personajele lui Caragiale si ca totusi desi citim despre ele avemtendinta sa le imitam ele fiind exemple care nu trebuiesc urmate.

Mahalaua spatiu simbolic la Ion Luca Caragiale

Mahalaua reprezinta spatiul de la periferia oraselor, spatii in care isi gasesc adapostul majoritatea oamenilor denaturati.
Caragiale a reusit sa schimbe locul mahalalei. Astfel mahalaua caragialiana se afla in centrul orasului, iar in aceasta mahala speciala isi duc viata politicieni si oameni "de seama" ai orasului.
Mahalaua descrisa de Caragiale ascunde interese politice, sentimente interzise si intrigi puternice.
Personajul de mahala trebuie sa fie o persoana cu multe calitati pentru a se impune in politica.
Mahalaua este vazuta ca un simbol deoarece, dei de desfasoara intr-un ors, viata personajelor este foarte asemanatoare cu celor din periferie.
Caragiale uneste prin simbolurile reprezentate de personaje, toate tipurile de personaje existente.
Cacta politicienilor este cea mai afectata de simdromul mahalalei deoarece politicienii au nevoie de aceasta "calitate"pentru a supraviutui in cursele politice.
Personaje precum Catavencu, desi traiesc in oras, comportamentul lor lasa mult de dorit.
Incepand de la adulterul primei doamne a judetului si culminand cu santajul ca arma politica, totul este caracterizat de un singur apelativ: viata de mahala.
Desi putem considera normala aceasta transpunere a actiunii in nota de mahala, ramanetotusi un lucru demn de apreciat faptul ca omul de rand nu este ridiculizat si invinovatit foarte mult.

CUPLURI DIN COMEDII
GHITA PRISTANDA - ZOE TRAHANACHE

Ion Luca Caragiale a creat prin opera sa o adevarata "comedie umana", o fresca sociala a Romaniei de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secololui XX.
Personajele caragialiene sunt un blazon aparte pentru sensul vietii acelei vremi.
Caragiale a fost destul de discret in afirmatiile sale, dar totodata, foarte dojenitor prin prisma personajelor create prin simturile sale monstruoase.
Astfel, in opera "O scrisoare pierduta", despre doua dintre creatiile sale putem spune ca se aseamana din anumite puncte de vedere. Desi aparent aparent avem in centru un cuplu diferit (Ghita Pristanda - politaiul si Zoe Trahanache - prima doamna a judetului), voi incerca sa aduc in prim-plan asemanarile dintre acestia.
Ghita Pristanda este un om fatarnic din multe puncte de vedere.
El recunoaste ca este de partea puterii, oricare ar fi ea.
Functia pe care o detine nu depinde de un singur partid politic, ci de partidul politic aflt la putere.
Se pare ca aceata era si orientarea lui politica.
Zoe Trahanache este nevoita sa aibe aceasta fatarnicie, din cauza rusinosului adulter savarsit.
Din punct de vedere politic, Zoe incearca si reuseste sa stapaneasca deciziile politice luate de sotul sau.
Noile alegeri sau eventuala demascare ar priva-o de acest privilegiu pe care il are acum.
Ambii (Ghita si Zoe) il au ca punct comun pe Tipatescu.
Ghita reuseste sa-si scoata anumite sue de bani din diferite serviciiepe care i le face acestuia, iar Zoe profita de varsta lui, gasind in acesta un punct de sprijin care familiei sale ii lipsea.
Si Ghita si Zoe vad in Tipatescu un varf de lance de care depind intr-o oarecare masura.
Ghita Pristanda are un mod inedit de a castiga bani. Aceasta reprezinta si tinta lui pemanenta.
El recurge la musamalizarea impartirii steagurilor pentru a-si atinge tinta.
Zoe foloseste si ea musamailizarea dar nu se preteaza la steaguri. Fireste, in cazul ei nu este vorba de bani ci doar de putere.
Asemenea persoane sunt intalnite si astazi in randul oamenilor dar nivelul la care se fac compromisurile este mult mai ridicat.

Problematica comediilor lui Caragiale

In comediile sale I.L. Caragiale ne prezinta o viziune comica si critica a realitatii. Cele patru comedii scrise de Caragiale sunt : “O noapte furtunoasa”, “Conu’ Leonida fata cu reactiunea”, “O scrisoare pirduta”, “D’ale carnavalului”.
Lumea comediilor lui Caragiale de tipuri prin care se satirizeaza viciile de fond ale realitatii, aceste comedii au ca subiect prezentarea unor tipuri umane din viata noastra sociala si politica si dezvoltarea acestora in anumite situatii alese de autor.
Ion Luca Caragiale ne prezinta si cadrul social in care oamenii isi desfasoara activitatile, pasiunile si viciile care exista si in zilele noastre.
Caragiale foloseste ca si curent litarar realismul, de aceea personajele sale sunt tipice mediului din care provin ele reprezentand o categorie umana sau sociala de aici personajul tipic.
Ambianta sociala in comediile sale este doar o aparenta. Caragiale nun e prezinta in comediile sale idealul social sau politic deoarece acestea nu exista, structura sociala prezentata de el fiind inferioara, care scoate in evidenata elementele negative, nu pe cele positive, cum ar fi adulter (Zoe), santajul (Catavencu, Dandanache), viciul bauturii (cetateanul turmentat).
Faptul ca autorul nu precizeaza exact locul de desfasurare al actiunii determina generalizarea conflictului.
In comedia “O noapte furtunoasa” personajul Jupan Dumitrache este un mic burghez in plina ascensiune sociala, care cauta calea de a-si consolida statutul de om al cetatii cu un cuvant greu.
Citind zilnic ziarul liberal in fata frazelor demagogice din care nu intelege practic nimic, personajul ajunge la concluzia ca este un reprezenatant al “poporului suveran” si ca trebuie sa se remarce in viata sociala cu orice pret.
Sloganul sau este “Onoarea de familist” in numele careia tine discursuri si isi construieste o aura ridicola de demnitate si moralitate fara a avea timp sa observe ca sotia il inseala sub ochii lui, cu Chiriac, omul sau de incredere. Personajul devine ridicol prin diferenta evidenta dintre nivelul sau de cultura, de civilizatie si de viata, extrem de modest si sentimental exagerat, ignorant, Jupan Dumitrache este o caricatura a burghezului imbogatit care isi doreste si o rapida parvenire sociala.

In “Conu’ Leonida fata cu reactiunea” predomina comical de situatie. Leonida este un pensionar care traieste modest, citind zilnic presa si interpretand intr-o maniera personala sterile si articolele. Este atat de incantat de sine, de conditia sa intelectuala si civica, incat nu-si da seama de propria sa conditie, ridicola si groteasca in ipostaza de “tribun al luptei impotriva reactiunii” in papuci, camasa de noapte si cu scufie pe cap. Seara inainte de culcare, tine prelegeri despre republica, despre legea pensiilor, despre revolutie folosind un limbaj aberant, incorect, o imagine simbol a epocii.
“D’ale carnavalului” este o enorma farsa in care siecare se inseala pe celalalt si personajelese se cauta confuse dorind sa obtina raspunsul la primele intrebari si nedumeriri amoroase. Micii burghezii de mahala incearca sa imite in limbaj si comportament “lumea buna” rezulatand scene comice si ridicule datorita nepotrivirii dintre aparenta si esenta.
“O scrisoare pierduta” este o comedie de moravuri si caractere ce analizeaza tendinta si metodele de parvenire a marii burghezii.
In aceasta comedie asistam la un conflict politic, intre cele doua grupari politice care au idei si priincipii diferite, dar care in final sunt abandonate in favoarea unor interese proprii care le aduc avantaje materiale.
O trasatura specifica a comediilor lui Caragiale este ca personajele nu reprezinta simpli oameni ci si categorii sociale sau umane.
Catavencu este demagog si santajist. Pristanda este servilul. Trahanache este viclean dar si incornorat. Dandanache este santajist. Zoe este femeia adultera. “O scrisoare pierduta” este diferita de celelalte comedii prin faptul ca dorinta personajelor de a-si depasi limitele sociale este mult mai mare iar modul de a urca in ierarhia sociala si politica.
Toate comediile lui Caragiale au aceeasi tematica, sunt imorale, tipurile personajelor sunt toate alese dintre oamenii viciosi sau prosti, iar acestea cat si situatiile sunt prezentate intr-un mod firesc. In comediile sale Caragiale nu pedepseste faptele rele dar nici nu le rasplateste pe cele bune.

Amor sau iubire in comediile lui Caragiale

Caragiale nu vorbeste in comediile sale despre iubire deoarece personajele nu au idaluri, sunt lipsite de morala si sentimente, nu au capacitatea de a intelege un sentiment profound cum este iubirea.
Putem spune ca in aceste comedii exista amor deoarece insusi sutorul foloseste acest cuvant (scrisoare de amor, billet de amor).
In aceste comedii amorul este intotdeauna nelegiuit, acesta insemnand mai degraba inselarea partenerului.
Scrisoarea din comedia “O scrisoare pierduta” este dovada unei relatii asunse, care daca ar fi fost dezvaluita ar fi afectat viata sociala si politica a personajelor, de aceea cei inselati, cum este Trahanache, accepta situatia in care se afla pentru a evita un scandal de proportii si implicit afectarea statutului social si politic.
Relatia de familie, in care se presupune ca ar trebui sa existe iubire, nu este decat o masca ce ascunde minciuna si tradare, prin aceasta masca personajele isi pastreaza reputatiade “buni politicieni” nepatata.
Lui Zoe ii este foaarte usor sa renunte la relatia amoroasa cu Stefan Tipatescu deoarece pentru ea eramult mai important sa fie “prima doamna a giudetului”, dar si pentru ca relatia dintre ea si Tipatescu nu se bazeaza pe sentimente profunde.
Caragiale foloseste amorul si relatiile de amor pentru a provoca incurcaturile si conflictele. In “O scrisoare pierduta” conflictul este provocat de scrisoarea pe care Tipatescu i-o timisese lui Zoe, iar in comedia “O noapte furtunoasa” incucatura este provocata de tot de un billet de amor, de la Rica Venturiano catre Zita.
Amorul este evident in comedia “D’ale carnavalului” unde Caragiale ne prezinta cele mai multe relatii amoroase extraconjugale, fiecare il inseala pe calalalt si incearca sa gaseasca raspunsuri la intrebarile si nedumeririle “amoroase”.

Portofoliu

Ion Luca Caragiale

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite