Nuvela este opera epica in proza, cu un singur fir epic, cu un conflict
concentrat, cu putine personaje si construita, de obicei, in jurul unui
personaj principal. z3s12sh
In primul numar al “Daciei Literare” a aparut si cea dintai
nuvela istorica: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi.
Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei, in fragmente simetrice
cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. In centrul
nuvelei, scriitorul il aseaza pe Domnul Moldovei, toate celelalte personaje,
ca si actiunile prezentate fiind orientate spre reliefarea caracterului acestuia.
Fiind tradat de boieri, in prima sa domnie, Lapusneanul se intoarce
in tara cu ajutor turcesc. Solia celor patru boieri: Veverita, Motoc,
Spancioc si Stroici, incearca sa-l convinga sa renunte la scaunul domnesc,
“narodul nu te vrea, nici nu te iubeste si Maria Ta sa te intorci
inapoi...” Dar hotarat si neinduplecat el zice: “Daca
voi nu ma vreti, eu va vreu, daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si
voi merge cu voia sau fara voia dumneavoastra”, “Sa ma intorc?
Mai degraba-si intoarce Dunarea cursul indarat”.
Cand ocupa tronul este tiranic si despotic cu boierii, pe care-i pedepseste
cu asprime. Cuvintele de avertisment: “Ai sa dai sama, Doamna” sunt
spuse de sotia unui boier ucis doamnei Ruxandra, de aceea ea intervine la crudul
domn, care ii promite si ei un leac de frica, dar totul este in
zadar. Boierii sunt atrasi intr-o capcana, fiinca Lapusneanul cere impacare
si in biserica tine o cuvantare. La ospatul de la Curtea domneasca,
47 de boieri sunt ucisi din porunca lui Lapusneanul. In acest timp, poporul
adunat in fata palatului cere pe Motoc: “Capul lui Motoc vrem”,
si acesta moare ucis de multime.
Dupa cativa ani, Lapusneanul, bolnav, roaga sa fie calugarit, dar cand
isi revine din lesin si vazandu-se imbracat in rasa
de calugar, este cuprins de furie si striga “De unde ma voi scula, pre
multi am sa popesc si eu”. Ingrozita de atitudinea lui Lapusneanul,
doamna Ruxandra, la indemnul boierilor Spancioc si Stroici, il otraveste.
