Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Viata tragica si romantica a lui Eminescu...
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

l2t15tb
...Titlul acesta, afara de numele propriu al poetului, este o traducere din frantuzeste, si-i constiincioasa perfect. Fata de multe marfuri straine, romanii staruie intr-o docilitate impresionanta, si textualitatea in unele domenii pare sa fi ajuns o tehnica nationala.
Suntem, aici, fideli cu abuz: Franta, desi sora latina si generoasa, s-ar putea plange de noi, daca amintim ca chiar la imprumuturile in familie se cuvine o discretie oarecare; si putem intelege ca, acum atati ani, Neculai Iorga, cand se gandea la mijloace drastice pentru apararea cititorului roman de carti straine, el contribuia, implicit, sa stabileasca raporturi mai decente in familia literara pe care Romania, oricum, o formeaza cu Franta.
In adevar, e o puerilitate dizgratioasa cu totul in naravul acesta de a copia pe geam, la iuteala, ideile altora, presupunand chiar ca stramutarea lor ar fi imediat salutara. Au trecut totusi trei sferturi de veac de cand pe Costachi Negruzzi il scotea din rabdari frantuzomania.

Deloc nu judec aici cuprinsul in amanunt al proaspetei istorisiri a vietii lui Eminescu. Singur titlul si programul inchis in el imi dau ocazia urmatoarelor observatii. Posibil este ca autorul acestui roman biografic sa se fi supus, in alegerea titlului, editorului sau doritor sa-si adaposteasca marfa la umbra unui succes negustoresc francez. Fapta e scuzabila; pacatosul este totdeauna editorul; insa noi, in tot cazul, nu putem zice decat: cu atat mai rau.
Cititorul de carti se prezinta astazi lacom de biografie. O suma de decenii, burghezilor europeni li s-a batut capul, din scoala inca, prin gazeta si in salon, ca personalitatea este binele suprem.
Cercetarea personalitatii a devenit maniera. Pe urma, snobismul ajungand acut, burghezul a imitat febril aristocratimea istorica, si s-a apucat, cu naduseli, a-si urmari spita neamului, cat se putea; cat nu, se implinea cu imaginatia, terenul fiind docil foarte. O criza de genealogism, care, pare-se, e inca in plin foc. Este frumos de constatat ca si in burghezimea americana, cu atat de mult cantata ei mandrie de a fi de la sine purcegatoare, a izbucnit furios zelul de a-si scormoni stramosi printre episcopi ai bisericii engleze sau baroneti de mult raposati.
Curiozitatea adorativa de personalitati a stimulat, fara indoia la, fabricarea de marfa biografica. Desigur, exista, in afara de aceasta, si un spirit de mahalagism, absolut si innascut, in toate societatile cultivate; probabil si in acele pe care le numim salbatice.
O fata se indragosteste de un poet, in al carui superior talent crede cu aprindere. In realitate, talentul lipseste, si casnicia tanjeste in stearpa amaraciune. Dar femeia crede, si ajunge sa-si inchipuie ca barbatului nu-i lipsesc decat impresiile puternice dinafara, care sa-i descatuseze geniul. Ca sa-l slujeasca cu tot devotamentul, se imbraca, intr-o seara, cu haina alba de mireasa, si-si spinteca inima cu un pumnal frumos pe care barbatul i-l daruise in ziua nuntii o pompoasa idee de poet tragic. Femeia si-a gasit linistea de care avea evidenta nevoie; vaduvul, fireste,



a ramas tot fara talent, si fara adoratoarea neobosita. O asemenea curioasa intamplare da fiori voluptuosi multor cititori, multor cititoare si-i face sa viseze dulce. Dar un astfel de caz, rar cum este, nu poate avea nici pentru istoricul moravurilor si al ideilor o semnificatie esentiala. Gloria literara a smintit pana la imbeci litate capul, slab din fire, al unei femei indragostite idiot, ca multe altele, de un incapabil vanitos. Pentru interpretarea vietii intelectuale a unei epoci, amanuntul acesta dramatic nu-i de nici un folos. E un ornament foarte colorat, bun sa animeze atentia populara. Tot atat de putin folositor pentru intelegerea poeziei lui Byron este sa cunosti biografia pe care i-a facut-o iubita lui venetiana, contesa Guiccioli, desi poate fi distractiv sa vezi cum e impartita cartea dupa virtutile raposatului erou, sa citesti cu ce grija dovedeste incantatoarea contesa, aducand marturiile cizmarului din Londra, ca poetul nu era schiop, cum se zicea, ci numai calca mai tare cu un picior decat cu celalt, si ca sa nu se creada cumva ca Byron incepuse a cheli; ii placea insa, de la un timp, sa-si rada capul pe unelocuri.
Oricat s-ar silui pretinsa unitate a formelor deosebite de viata istorica, ea rezista ironic sa se dovedeasca, in ciuda diversilor filozofi ai culturii. Si viata de din dos a oamenilor celebri refuza cu esentiala impotrivire sa dea luminile superioare pe care le asteapta si le promit biografii care se zic psihologi. Silintele acestora izbutesc sa arate numai dorinta inocenta sau inconstienta de a solemniza academic apetitul originar de mahalagism.
Si daca cel putin ar fi biografia totdeauna istorisire exacta!
Acum insa e moda sa se romanteze vietile oamenilor insemnati.
Aceasta industrie nu se arata recomandabila. Cititorul, strain de materie, nu stie la urma ce a fost istorie si ce roman in lectura lui. Chiar fara acest mismas actual, capul oamenilor cultivati era plin de anecdote ridicole si de erori neroade in domeniul biografic. Noul gen de hagiografie laica va defigura inca mai rau cunostintele istorice ale publicului. In sfarsit, e o nesarata idee




sa imaginezi dialog si fapte pe seama unor oameni care au trait deunazi o viata a carei realitate merita respectata asa cum e.
Nu-i putem cunoaste toate amanuntele dramatice? Pentru aceasta lipsa, surogat nu exista. Si nu-i frumos, de altminteri, sa-ti curga balele curiozitatii ochind pe fereastra in casa omului, nici sa-i desfaci toate cutele rufelor dedesubt; si-i inca mai urat, poate, sa-i mirosi toate slabiciunile private ale sufletului.
Biografia oamenilor caror spiritul lor le-a dat putere extraor dinara de a trai mult peste marginile functiunilor de nutritie si reproductie si dincolo de vanitatile slabanogilor comuni, se cuvine a fi redusa la faptele care, in strict inteles, lumineaza activitatea lor superioara. Anecdota dichisita, cu accente vadit ingrosate, este ingredient pentru secaturi. Dar acestora trebuie sa le fie de ajuns romanul de colportaj si filmele suburbane. E pacat sa dezvelim, de hatarul curiozitatii nespalate, saracia si sifilisul oamenilor fara pereche sau sa amplificam, cu Dumnezeu stie ce fantezii, necazurile lor de toate zilele.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite