Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
CHIRITA IN PROVINTIE - comentariu literar
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Vasile Alecsandri f7v1vd
Comedia ·u c?tice Chiri\a ? provin\ie a fost jucata pentru prima data pe scena Teatrului Na\ional din Ia=i ? . La aceasta data dramaturgul avea ? urma sa o bogata activitate, ca autor al mai multor zeci de piese, ?cep?d cu Farmazonul din H?lau, pe care o compunea ? , continu?d cu Modista
=i cinovnicul, Iorgu de la Sadagura (), Ia=ii ? carnaval
(), Piatra din casa (), Chiri\a ? Ia=i sau Doua fete =-o neneaca (), =i termin?d cu ·?ticelele comice din +oldan
Viteazul, Mama Anghelu=a, doftoroaie, Her=cu boccegiul,
Surugiul, Ion Papu=ariul, Gura-Casca om politic, Barbu Lautarul
=i alte c?eva. Ca poet al Doinelor =i al Lacramioarelor, dar mai cu seama ca autor de teatru, Alecsandri devenise celebru. Ceea ce ram?e ?sa mai interesant este faptul ca scriitorul ?faptuia un program pe care ?su=i =i-l fixase:
?u ?sumi m-am g?dit adeseori la o aseminea grea ?treprindere,
=i fiindca ?ca la noi nu posedam nici libertatea tribunei, nici arma zilnica a jurnalismului, am proiectat sa-mi fac din teatru un organ spre biciuirea naravurilor rele =i a ridicolelor societa\ii noastre .
Intr-adevar, Coana Chiri\a este o pre\ioasa ridicola din epoca imediat urmatoare evenimentelor de la , c?d mica boierime de provincie tindea sa parvina ? ranguri. Comicul rezulta din contrastul dintre esen\a personajului — o boieroaica batr?a, ur?a =i necioplita — =i aerele pe care =i le da: ?braca haine ·e armazoana =i face echita\ie, fumeaza, instruie=te slugile cum sa-i prezinte rava=ele ?e talger , angajeaza pe
·onsiu +arla ca profesor de franceza pentru neispravitul =i r?g?atul de Guli\a, ea ?sa=i strop=indu-se ?tr-un jargon franco moldav de tot hazul. Acum, dupa neizb?da mariti=ului celor doua fete mai mari, Aristi\a =i Calipsi\a, gospodarite numai cu
„\aranoii de Brustur =i Cociurla, ambi\ia ei cea mai mare este sa ajunga ispravniceasa. In acest scop trimisese la Ie=, ? ·apitalie , pe B?zoi, so\ul, sa cerce marimile. Preten\ia la un asemenea post important se bizuia pe ?atimirile suferite de familie la ’, a=a cum reiese din convorbirea cu Safta, cumnata-sa:


?HIRITA: Ah! cumna\ica, sa ma fac ispravniceasa!... alta nu doresc pe lume!...
Ispravniceasa cu jandari la poarta =i-n coada!
SAFTA: De ce nu?... Te-i face =i d-ta ca alte multe... Doar a izbuti el frate-meu la Ie=, unde l-ai trimes...
CHIRITA: A=a nadajduiesc... ca =i noi... Dumnezeu =tie c? am patimit la ’... ca patrio\i... Las’ ca ne-o perit vro zace capete de vite; dar apoi i\i aduci aminte ce friguri o avut B?zoi... =i cum m-o durut masaua care am scos-o!...
SAFTA: A=a... a=a...
CHIRITA: De aceea l-am silit pe barbatu-meu sa mearga la Ie= sa cerce a capata ispravnicia de aice din \?ut... Doara =i el are drituri... ca patriot... c-o patimit... Nu-i vezi acu’, care de care are preten\ii sa intre ? slujba... sub cuv?t ca i-o fost frica la ?... Helbet! daca-i pe aceea... apoi =i noi avem temeiuri... Ada-\i aminte ce groaza-l apucasa pe B?zoi... ca str?a =i p? somn c-o venit zavera...
SAFTA: A=a... a=a...
CHIRITA: I... c?d sa-l vad deodata intr?d pe poarta cu doi jandari... =tii?... i-a= sari ? cap.“
Se ?\elege ca, scriind comediile sale, Alecsandri a fost atent la ceea ce au lucrat al\ii ?aintea sa. Nu la noi, unde nu exista nici un fel de tradi\ie ? acest domeniu, ci ? alte literaturi, ? special ? cea franceza pe care o cuno=tea ?deaproape. Exista studii foarte importante, ?tre care acela al comparatistului
Charles Drouh? (Modelele franceze ale teatrului lui Alecsandri)
? care se descopera o serie ?treaga de filia\ii. Bunaoara, Chiri\a este sora buna cu personajul lui Moli?e din La Comptesse d’Escarbagnas ori cu Madame Angot, din comedia Madame Angot ou la poissarde parvenue (?mitocanca parvenita) de un autor mult mai ne?semnat, Maillot. Insa oric?e modele i s-ar putea gasi — ? chipul cum scriitorul rom? aplica regulile consacrate ale comicului— Chiri\a ram?e un personaj autohton, at? de tipic ?c? el se potrive=te nu numai epocii imediat de dupa , c?d parvenitismul era ? floare, dar =i pentru vremurile mai apropiate de noi. Literatura rom?a este deosebit de bogata
? scrieri pe aceasta tema, de la fabulele lui Grigore
Alexandrescu, de pilda Boul =i vi\elul, la Ciocoii vechi =i noi de
Nicolae Filimon, la comediile =i schi\ele lui Caragiale, la Via\a la \ara =i Tanase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Craii de Curtea
Veche de Mateiu Caragiale, Enigma Otiliei de G. Calinescu etc.
La noi parvenirea s-a manifestat ?totdeauna, sau aproape
?totdeauna, prin saltarea ? func\ii aducatoare de beneficii materiale =i prin invocarea meritelor... patriotice ? vederea ocuparii acestor func\ii, nu mai pu\in prin preten\iile de sub\iere a moravurilor, prin lux =i cheltuieli pentru ?tre\inere a unui aparat cvasinobiliar. Chiri\a vrea sa introduca la B?zoieni manierele din Ia=i, ·oar ne-om mai roade pu\?tel =i noi , zice ea. Mutata la ora=, ca ispravniceasa, ·etahirise=te evropene=ti =i da mese bogate, planuie=te neaparat un voiaj la
Paris =i nu ezita nicidecum a-=i lua titlul de baroana, pe care pune sa i-l ?semne pe ?asport . Pe dedesubtul acestor fumuri aristocratice plutesc ?sa interesele materiale cele mai meschine.
Func\ia de ispravnic ?seamna pe=che=uri grase =i, mult mai practic dec? consoarta-sa, ·apchieta de at?a marire, B?zoi pune ? slujba =i curcanul cel batr? de la B?zoieni pe care
Ion, sluga de la grajd, ?bracat ? livrea =i devenit acum un fel de =ef de cabinet al stap?ului, ? vinde pe r?d tuturor solicitan\ilor. Apoi ·aroana =i so\ul ispravnic numara capa\?ile de zahar aduse plocon, carate de acela=i Ion spre camara. Grijulii sunt cei doi =i ? ceea ce prive=te casatoria lui
Guli\a cu Lulu\a, fata orfana a unei rude, numai =i numai pentru ca avea o mo=tenire convenabila. Caragiale nu va ?fa\i=a lucrurile deloc ? alt chip, pentru ca =i Ca\avencu, pus sa se exprime deschis, dupa at?ea fraze sforaitoare =i demagogice despre „\ari=oara lui , va pretinde ? cele din urma ·ri o mie de poli, ori deputa\ia . Deosebirea sta numai ? faptul ca, mai optimist pentru epoca sa, Alecsandri face ca impostorii =i necinsti\ii B?zoieni sa fie ?latura\i prin Leona=, t?arul care o iubea pe Lulu\a =i care demasca matrapazl?urile ispravnicului.
Mijlocul cel mai frecvent ? realizarea comicului personajelor,
? primul r?d al Chiri\ei, este =arja caricaturala, ?pinsa la extrem. Expresie ?sa a unui fenomen tipic al vremii sale, boieroaica cu gusturi ariviste nu este totu=i o apari\ie respingatoare, cum gre=it o prezinta unii regizori. Vorbirea
Chiri\ei, cu contrastul dintre expresia cea mai neao=a moldoveneasca =i fran\uzeasca de epoca, este de un comic generos, menit sa st?neasca veselia zgomotoasa a spectatorilor, prin acele decalcuri ne?\elese de ·onsiu +arla , cu totul accesibile ?sa moldovenilor: boire une cigare, tambour d’instruction, nous l’enverrons dedans, pour des fleurs de coucou, il parlera comme l’eau, je suis heureuse par dessus la mesure, il a mang une terrible tr?ta, nous lavons le baril etc. In definitiv, asemenea transpuneri cuv?t cu cuv?t dintr-o limba ?tr-alta se pot ?t?pla oricui, mai ales c?d e vorba de temperamente volubile, ceea ce e cazul Chiri\ei. Alecsandri ?sa aglomereaza, exager?d ? chip inteligent, spre a ne da o idee de jargonul imposibil al personajului sau. El devine at? de cople=itor ?c?


?su=i ·onsiu +arla ?cepe a-=i cam pierde =irul limbii materne
=i se pomene=te jargon?d ori emi\?d la r?du-i expresii neoa=e, c?d zice despre interlocutoarea sa, la un moment dat:
·i lipse=te un dog . Arta intervine apoi mai cu seama ? chipul cum comediograful g?de=te =i realizeaza anume grada\ii ? producerea comicului de limbaj. Galant, fran\uzul =i da cu parerea ca Chiri\a vorbe=te ·omme un livre =i ca odrasla-i, Guli\a, ·ans quelques ann?s il parlera aussi bien que vous . Inc?tata la culme, mama procedeaza apoi la un scurt examen al fiului:
?HIRITA: Da’ ian sa-i fac eu un examen... Guli\a, spune nineacai, cum se cheama fran\uza=te furculi\a?
GULITA: Furculision.
CHIRITA: Frumos... Dar friptura?
GULITA: Fripturision.
CHIRITA: Prea frumos... Dar ?v?tita?
GULITA: Inv?tision.
CHIRITA: Bravo... Guli\a!... Bravo, Guli\a!... (? saruta.)“
La care profesorul, excedat, exclama furios: ?ogomanition, va! Motivul revine ? scena a -a din primul act c?d ·dorul ,
?ufle\alu de Guli\a, trezit din le=inul cauzat de caderea de pe cal, explica celor doi cum se spune pe fran\uze=te tr?ta:
?HIRITA: Quel malheur...! Cher Goulitze!... il a mang une ter rible... comment dites-vous en fran?is... une terrible... tr?ta!
GULITA (trezindu-se, cu glasul slab): Tr?tision!“
+i ?ca o data, ? scena finala a actului al doilea, c?d fricosul de Guli\a refuza provocarea la duel din partea lui Leona=:
?EONA+: C? pentru monsiu Guli\a, daca tot voie=te duel...
GULITA: Bai!
+ARL: Comment? tu refuses, malheureux?!
GULITA (cu nerabdare ): Qu’est-ce que vous voulez? Omor?ion?
+ARL: Fricosion... va!...“
Abilitatea dramaturgului consta ? a proiecta aceasta fran\uzire a Chiri\ei pe fundalul unei limbi moldovene=ti de ba=tina — mai accentuata chiar dec? aceea a lui Creanga —
=arjata =i ea, de=i, altcum privind lucrurile, autentica =i plina de farmec. Devenita aproape un document de epoca, ea constituie ? acela=i timp o bogata resursa pentru jocul actorilor care interpreteaza ? zilele noastre rolul personajului princi pal. Iata o parte din moldoveni=mele Chiri\ei, la care se adauga
=i c?eva grecisme disparute acum: sufle\alu, matu=ic , ro=?e,
=asa, =apte, zace, cumna\?a, buca\ica taieta, frumu=al, jandari, preten\?, s?uran\?, avu\?e, vesalie, ?pinge\i-l, ambi\?e, titiun, \?ari, ru=?e, ra, obloj?, mangos?, megie=?, alivanta la pam?t, saracan de mine!, um sfeclit-o!, iaca pozna!, ma munce=te cugetul, mai sarata =i mai chiparata, Ialei!, te-ai prichit, ai capchiet, am codalghit-o, nu dau tatarii, l-o tr?es teptil, parax?, parastuie=ti, flatarisa=ti, metahirisa=ti etc., etc.
Se ?\elege, ? afara de modul cum este pus sa vorbeasca, personajul central se caracterizeaza =i prin o serie ?treaga de situa\ii. La B?zoieni vine un rava= de la so\ul plecat la Ia=i =i, de=i era cu totul nerabdatoare a afla despre numirea ? func\ie a lui B?zoi, Chiri\a cere sa i se prezinte misiva conform uzan\elor din casele mari, spre crucirea lui Ion, care nu pricepe de ce este nevoie de talger =i de =erve\el pentru ?m?area unei simple scrisori =i spre mirarea lui +arl, care asista la introducerea civiliza\iei cu serviette:
?ON: Cucoana, cucoana... Iaca un rava= de la Ie=.
CHIRITA (tresarind): De la Ie=? A fi de la d-lui... Cine l-o adus?
ION: Un jandar de la ispravnicie... Cica-i grabnic.
CHIRITA: Grabnic?... Ada... (Vrea sa ieie rava=ul =i se opre=te.) D’a=a s-aduce rava=ul, mai oblojitule!
ION: Apoi cum?
CHIRITA: Cum?... Nu \i-am spus c-acum ? moda sa s-aduca rava=ele pe talgere...? Ha?
ION: Iaca... parca rava=ele-s alivenci.
CHIRITA: Ce-ai zis?... Lipsa=ti de-aici!... +i doar nu mi l-ai aduce acu ?data dupa moda... c-at?a-\i trebuie.



ION: Da’ unde sa gasesc eu talgere, cucoana?... ca nu-s sofragiu.
CHIRITA: Du-te sus la jup?easa de cere un talger =-un =arvet.
ION: +i =arvet?
CHIRITA: +i dupa ce-i pune =arvetu pe talger =i rava=u pe =arvet... sa mi-l prezentezi frumos... ai auzit?
ION: Am auzit. (Se duce ? casa, zic?d:) Sa pun talgeru pe =arvet,
=i rava=u pe =arvet... ba =arvetu pe rava=... ba...
SAFTA: Bine, soro, cum ai rabdare s-a=tep\i, c?d ? rava= grabnic, de la frate-meu poate?
CHIRITA: Fie macar de la Pori Smparat... Am hotar? sa introduc obiceiurile din Ie=, doar ne-om mai roade =i noi... N-am dreptate, monsiu +arla?
+ARL: Mult dreptat, mult... ? care pricin?
CHIRITA: In predmetul civiliza\iei.
+ARL: Civilisation... cu serviette?
CHIRITA: Pe assiette.
+ARL: C’est l’etiquette?
CHIRITA: Cu serviette.
GULITA: Pe assiette.
+ARL: Au fait... (? parte): Je n’y suis pas de tout.“
Comice sunt apoi situa\iile ? care, prin a=a-numita tehnica a qui-pro-quo-ului, frecvente ? cel de al doilea act (mai trepidant dec? primul unde a trebuit sa se faca expozi\ia personajelor =i a
?t?plarii), Leona= vine travestit ? ofi\er =i ?cepe sa-i faca Chiri\ei complimente ? bataie de joc, ·latarisind-o =i determin?d-o sa declare ca este o fiin\a ·inga=a... impresionabila... s?timenta bibila... , o ·cad?, o ,zarnacad?: ?h... te rog menajarisa=te ma... nu face abuz de slabiciunea unei ginga=a fiin\i: daca ma iube=ti... daca-\i s`nt scumpa... fii delicat... nu ma opri mai mult... lasa-ma sa fug... ca ma munce=te cugetul...“
Sn compara\ie cu consoarta-sa, conu B?zoi pare un conser vator ruginit cu toate ca func\ia de ispravnic ? convine de minune.
In ceea ce-l prive=te, el regreta traiul patriarhal, cu tabieturile respective, t?je=te mai ales dupa m?carile ·re=tine=ti , autohtone, pe care actuala ispravniceasa nu mai catadicse=te sa le pregateasca spre a nu-=i p?li fa\a la focul din bucatarie:
?as’ ca dumneaiei cucoana nu mai catadicsa=te sa caute de gospodarie... sa faca cozonaci, pasca, pastramuri, dulce\i, vi=?apuri... ca la casa omului... sau macar sa-mi faca la masa vrun che=chet, vro plachie, vreo musaca, vreo camama, vreo baclava... vro ciulama... bucate cre=tine=ti... sanatoasa =i u=oare... Unde!... =ade toata ziua pe tanbur, la tauleta, =i din blanmanjale, din bulionuri, din garnituri nem\a=ti nu ma slabe=te... Auzi! Blanmanjale?... Bulionuri?... Bor= =i alivenci... ca cu astea am crescut ? casa parinteasca...“
C? prive=te voiajul la Paris al nevesti-sii, B?zoi nici nu vrea sa auda de a=a ceva, dar ?t?ne=te o opozi\ie de ne?laturat.
Furia matroanei ahtiata de voiajuri mondene atinge culmea, c?d o auzim (=i o vedem) rastindu-se a=a:
?-am uscat, i\i zic... =i de nu m-oi porni degraba... sa =tii ca-mi vine ipohondrie... (\ip?d:) Oh! ca nu mai pot trai ? \ara asta!“
In sf?=it, =arja din comediile lui Alecsandri, din Chiri\a ? provincie ? special, comporta un artificiu de compozi\ie din care nu lipsesc cupletele c?tate, ori numai recitate, marc?d trecerea de la un moment la altul al ac\iunii. In chipul acesta verva reprezen\a\iei se men\ine tot timpul la nivelul cerut de spectatorii care ? epoca respectiva nu erau deloc preten\io=i dar, banuim, nu agreau dialogul lent, analitic ci gustau mai cu seama genul numit al vodevilului, ceva ?tre opereta =i teatrul de estrada din timpul nostru. Tendin\a, ramasa tot timpul explicita, se acopera din punct de vedere estetic prin o anume complicitate intervenita
?tre actori =i publicul din sala, ca ? vechile comedii clasice. La sf?=it, prin intermediul cupletului, actorii =i ies din roluri =i comenteaza ?=i=i spectacolul, moraliz?d ca ? fabule:
?EONA+: Apoi... nu =tii ca lumea-i un teatru plin de comedieni?
CHIRITA: Bine z?i... ! blagoslovita sa-\i fie vorba!... Tocmai asta era s-o spun =i eu d-lor-sale... (Arata publicul =i ?ainteaza spre el.)
Crede\i-mi mie; cei mul\i ? lume
Fie din Londra sau din Foc=eni,
Fie cu stare, cu rang, cu nume...
Joc ades roluri de comedieni.
Cela ce striga ca \ara pere
P?-ce apuca vreun ciolan,
+i c? ? roade, sta ? tacere...
Cine nu-l =tie ca-i comedian?
GULITA:
Cel care vecinic se tot fale=te
Ca-i de neam nobil c? un sultan,
+i-n fapta-i neamul =i-l necinste=te
Ii prost, sarmanul! prost comedian!“





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite