n3n1nz
Miscare nihilista si cosmopolita ce ia nastere in 8 februarie 19161a Ztirich, la clubul literar Cabaret Voltaire.
Denumirea miscarii, ca si circumstantele nasterii acesteia sunt foarte atent surprinse de Tristan Tzara in „studiul" sau:
„Dada a luat nastere in 1916 la Ziirich. Circumstantele diamatice ale primului razboi mondial facusera din acest oras un centru atractiv al vietii intelectuale. Cenzura si spiritul belicos impiedicau spiritele libere sa se manifeste in tarile aflate in razboi, unde pacifistii erau considerati dusmani sau defetisti. Scriitori si artisti de toate nationalitatile se gaseau atunci adunati in Elvetia. Contra razboiului sau refugiati politici, toti au gasit aici un teren favorabil actiunii lor. Ziirich a devenit unul dintre cele mai importante centre ale pacifismului sub diferite forme.
Desen de Viclor Brauner
Veniti din cele mai diverse parti, apartinand unor categorii sociale foarte diferite si unor culturi de asemenea diverse, s-au constituit atunci grupuri dupa afinitati de idei si tendinte intelectuale.
Hugo Ball, tanar poet german, un fel de menestrel al Occidentului, si sotia sa, Emmy Hennings, poetesa de mare talent si cu farmec deosebit, au venit in 1915 in Elvetia, unde sperau sa gaseasca un climat favorabil pentru a da frau liber terorii pe care le-o inspira razboiul. Foarte saraci, strabateau orasele si satele, Emmy Hennings cantand cantece compuse de ea, in timp ce Hugo Ball, acompaniidu-se la chitara, isi recita balada Dansul mortilor, violenta diatriba contra razboiului. Astfel, au ajuns sa creeze intr-o braserie din Spiegelgasse un cabaret caruia i-au dat numele de Cabaretul Voltaire. Nu era de fapt un cabaret destinat distractiei publicului. Calitatea artei, continutul programelor il legau de experientele care, mai ales la Paris, jucasera un rol important.
La initiativa lui Hans Arp a fost inaugurata atunci o mica expozitie de pictura moderna in localul Cabaretului Voltaire. Caracterul insolit al operelor expuse, Picasso, Modigliani, expresionisti germani si futuristi italieni care erau reprezentati aici au atras imediat atentia publicului cultivat, dar si sarcasmele celor ce vedeau in arta noua un fel de insulta adusa bunului simt si obiceiurilor lor. a...i

Numele ales pentru revista a fost pana la urma Dada. Aversiunea noastra contra oricarui dogmatism cerea ca numele revistei sa nu poata da nastere vreunei interpretari simbolice, care ne-ar fi dus catre un fel de sistematizare a gandurilor noastre. Legenda spune ca numele de Dada a fost gasit deschizand Larousse-ul la intamplare, iar primul cuvant care ne-a sarit in ochi a fost Dada. Am fost adesea intrebat daca acesta corespundea adevarului istoric. Dar legenda este acum atat de puternic impamantenita, acceptata si consemnata incat nici istoria insasi nu ar putea s-o zdruncine, granita intre istorie si legenda fiind in general atat de greu de recunoscut ca ar fi prezumtios din partea mea sa intervin in vreun fel. Nu vreau totusi sa spun ca legenda Dada nu corespunde veritabilei realitati."
(Tristan T/ara, (Euvres completes, voi. I, Paris)
Jacques Riviere explica tipul de arta pro¬movata de Tzara*, Eluard, Theodore Fraenkel (arta ce cauta tot ce e baroc, dezechilibrat, neprevazut, pentru a nu se recadea in obisnuintele devenite firesti) prin dorinta adeptilor Dada de a se consacra actualizarii fara alegere, fara destinatie si fara nici un fel de predilectie, a tuturor partilor spiritului lor. Ei elibereaza acea omni-identitate aflata in germene in esenta fiecaruia dintre noi si care practic nu e invinsa decat de reflexie si vointa.
Miscarea se destrama in 6 iulie 1923, cand partizanii lui Breton intrerup o reprezentatie a unei piese scandaloase (Coeura barbe) a lui Tzara.
Dada este o miscare surprinzatoare prin dihotomia intre declaratiile ce cheama la distrugere si felul prolific de a crea reviste, tablouri si, in esenta, surse importante pentru arta abstracta.