h4t19tg
Gala Galaction (*1879) are comun cu I. Agarbiceanu, fiind si el poet, obisnuinta de a pune probleme de constiinta. Ba chiar e de parere

ca “indeletnicirea literara trebuie sa fie prevazatoare, dornica sa instruiasca pe ceilalti si sa le foloseasca”, iar scriitorul, “un pedagog, daca nu un profesor”. “Arta pentru arta este o iluzie si o desarta fanfaronada.” La inceput tendentionismul e discret, constand in zugravirea luptei intre virtute si ispita. Cea mai buna nuvela de aceasta categorie este De la noi, la Cladova. De popa Tonea s-a indragostit
Borivoje, nevasta prea tanara a lui jupan Traico. Popa, om aprins si supus ispitelor, nu scapa neturburat, dar are totusi puterea sa invinga demonul cu chip atat de ingenuu al sarboaicei. Scena respectiva este puternica si de un stil focos. Ocolita de Tonea, Borivoje se imbolnaveste si are doar consolatia sa moara la pieptul lui in duhul, de asta data foarte suav, al unei imbratisari mistice. O buna nuvela este Gloria
Constantini , cu actiunea tot langa Dunare, de asta data la Corabia, in acelasi mediu cosmopolit balcanic, eroul fiind fiul romanului Tudor
Fierescu si al unei turcoaice. Gala Galaction se dovedeste in ultima analiza un verist. Verga isi lua lumea lui din sudul Italiei, acolo unde sangele e mai iute, ca sa explice izbucnirile eroilor, Galaction ii alege printre sarbi, greci, turci, hibrizi balcano-dunareni cu sufletul pripit si aprins. Constantin ravneste la cumnata-sa, gaseste o comoara, isi omoara fratele si cade impuscat de graniceri cand da sa fuga cu iubita.

Scriitorul defineste cu sau fara voie specificul zonei dunarene.
Mai tarziu Gala Galaction se dedica cu totul propagandei. Intr-un loc se arata interesat de comunism si saluta Internationala. In Papucii lui Mahmud, mai mult parabola decat roman, profeseaza un soi de religie naturala, admitand valabilitatea tuturor confesiunilor. Doctorul
Taifun e o dezvinovatire a femeii “plurivire”, a Magdalenelor. In fine,
La raspantie de veacuri, varietate de Dichtung und Wahrheit, e o autobiografie voalata suferind de dilatatie verbala. Logosul imbraca aici toate varietatile: monologul, dialogul, dizertatia, conferinta, discursul, predica, omilia, catehisirea.