… Valorosul Stamati-aCiureai e un bun patriot, cu iubire catre stiinta patriei, care are in sufletul sau toate elementele trebuincioase pentru pro gres. q6v20vt
Alexandru HAJDEU, Dintr-o scrisoare catre B. P. Hasdeu de la 24 mai/5 iunie 1866.
Am sorbit cu nesat teatrul si suvenirele negrait de atingatoare, atat prin originalitatea formei, cat si a fondului prin care cavalerul Stamati-aCiureai isi ridica marcanta personalitate literara si iscusinta artei de a-si imbraca ideile in vesmantul cel mai curat si mai dragalas al cuvantului a…i. Atata bogatie de idei frumoase si de simtiri alese ce se revarsa cu imbelsugare asupra citi torului incantat a…i. Pe unele locuri inalta tablouri marete cu idei gingase po etice si originale si la fiece pas se vede ochiul neadormit al patrunzatorului observator, care stie a alege bunul si frumosul si caruia nimic nu-i scapa din vedere. Stapan desavarsit pe limba, el si-o mladie dupa voie cu siguranta, in culori incantatoare, cu maiestrie si cu farmec neinteles.
Elena SEVASTOS, Dintr-un articol consacrat lui C. Stamati-Ciurea, in
„Romanul“, 1891, 21 octombrie.
Spirit vast si multilateral, dl Stamati-Ciurea e poet, istoric, etnograf, mi tolog, critic, ce urmareste cu atentiune orice manifestare de viata a poporu lui nostru, ba chiar politic si pedagog, asa incat reprezinta prin multimea cunostintelor sale un produs fericit al timpului nostru.
Mihai TELIMAN, Dintr-un articol consacrat lui C. Stamati-Ciurea (ziarul
„Patria“, Cernauti, 1897, 23 noiembrie). aStamati-Ciureai a fost un fruntas roman basarabean care a tinut sus stin dardul national, care, fara a trece hotarele prescrise de legile autocrate ale atotputernicului de pe malurile Nevei, a ridicat simtul romanesc, acest sin gur fapt merita sa-i glorificam numele.
Mihai TELIMAN, Din articolul-necrolog aparut la moartea lui C. Stamati Ciurea in ziarul „Patria“, Cernauti, 1898, 13 martie. aConstantin Stamati-Ciureai a fost, fara indoiala, un scriitor de tip romantic prin viziunea sa poetica asupra lumii, prin pasiunile puternice ale eroilor sai, prin lupta lor pentru idealuri iluzorii, prin abordarea elementului conventional, prin preferinta pentru subiectele terifiante si pentru intamplari misterioase, prin tratarile unor conflicte specific romantice, prin apelul larg la elementul fantastic…
Elementul fantastic a…i indeplineste de multe ori in opera scriitorului functia de contrast pentru realitatea, de multe ori cruda, pe care o zugraveste.
Uneori (ca in Omul enigmatic) el vine sa dovedeasca atotputernicia stiintei, alteori — forta imaginatiei umane (Testamentul si memoriul unui nebun). Ele mentul fantastic persista in opera scriitorului nostru de natura romantica si ii serveste drept mijloc artistic de evadare din realitatea neatragatoare a tim pului sau. Totodata, fantasticul din opera lui este dovada certa a propriei forte de imaginatie creatoare de valori literare, facultate inseparabila a talen tului. Credem ca anume datorita elementului fantastic si incordarii subiectu lui opera lui se citeste si azi cu interes. Lipsita de elementul fantastic — ele mentul caracteristic autorului ca individualitate artistica —, opera lui C.
Stamati-Ciurea ar parea banala si plina de platitudini. El a avut indemanarea de a ne conduce printre aceste doua stanci — lumea reala si lumea fantas ticului, facandu-ne sa ne imbogatim sufleteste din ambele.
Leonid CURUCI, Elementul fantastic in opera lui C. Stamati-Ciurea, in „Lim ba si literatura moldoveneasca“, 1978, nr. 3, p. 24, 30.
Povestirile din volumele Trei suveniri, Caleidoscop literar, Ra unete din Basa rabia, fantezii, amintiri, episoade din viata romanilor basarabeni, sunt scrise intr-un stil elegant si erudit, scriitorul fiind mereu interesat de etnografie, istorie, religii, filozofie. O vanatoare in Basarabia, avand ca model declarat proza lui Gogol si Turgheniev, incepe printr-o amanuntita descriere etnografica a tinutului. Astfel de digresiuni erudite sunt specifice stilului lui Stamati Ciurea. Scriitorul este un descriptiv, ii reusesc tablourile de natura salbatica, dezlantuita. Viforul, lupii, singuratatile albe, butile de catran arzand in fata curtii boieresti pentru a alunga fiarele compun un tablou de o reala plastici tate. In povestirile romantice realitatea aluneca pe nesimtite in vis si legenda, apar personaje demonice, stranii, victime ale veacului; scriitorul se arata in teresat de magnetism, istoria religiilor, cultiva de preferinta contrastul ro mantic. In Istoria unui tantar deosebite efecte comice sunt obtinute prin paro dierea relatiilor umane, atribuite insectelor. Romanul Insula Sahalin tine sa atraga atentia atat asupra poeziei aspre a tinuturilor salbatice ale Siberiei si ale Amurului, cat si asupra barbariei regimului autocratic tarist si sa trezeasca mila pentru surghiuniti, zugraviti in maretia si ticalosia lor. Istoria fetei se duse de guvernator si a luptatorului politic exilat in Siberia este construita anume pentru a ilustra ideile autorului. Dialogurile artificiale, lipsa de preo cupare pentru psihologia eroilor, maniera aproape politista a povestirii ac centueaza schematismul romanului.
Stanuta CRETU, in Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900,
Bucuresti, 1979, p. 807-808.
Incepand cu sincera confesiune ca „limba romana rustica, precum o vorbeste poporul nostru din Basarabia, a fost singurul izvor din care m-am adapat“, continuand cu elogiul pe care il aduce unui scriitor al timpului („Am ramas uimit de insemnatul talent ce aveti a pastra limba in toata naivitatea si neprihanirea ei…) si terminand cu interpretarea teoretica a tentativelor unor filologi moderni de a epura limba veche de unele elemente autohtone
(„chestie foarte insemnata in privinta reformei filologilor a…i care tintesc sa curete idiomul de vechile cuvinte ca de o rugina…), ba chiar cu atitudinea violenta fata de atare tentative („Va intreb insa: o veche moneda nu va pier de valoarea sa nepretuita atunci cand ea va fi curatita si din nou poleita?“),
C. Stamati-Ciurea se dovedeste un scriitor fidel limbii vorbite de pastratorii adevarati ai valorilor nepieritoare ale graiului nostru matern.
Ion CIOCANU, Permanente, Ed. Literatura artistica, Chisinau, 1983, p. 84-85.
Scriind mai intai in ruseste (de asemenea in germana si franceza), isi elaboreaza versiunile romanesti ale operelor de tinerete si trece definitiv la limba „mamei romane“ a…i. Spre deosebire de tatal sau, „autoriu popular, rustic“, este un scriitor de factura moderna, cu o scriitura nascuta spontan din jocul scanteietor al inteligentei, ce se desprinde (cum zice un personaj al sau) din noroiul realismului si se scufunda in irizarile opulente ale mar garitarelor idealismului.
Alura lui voluntara, osianica, impresurata parca de ceturile nordului si sculptata pe suprafete dure de camee cu proeminentele osoase ale fetei si buclele scortoase ale parului tradeaza, dupa cum ni-l prezinta opera, un so lar meridional, un homo ludens cu „tendinta vesela a gandului“ (cum afirma undeva). Fireste ca si fraza sa dinamica, economicoasa, colorata, rezultata din acrobatiile spectaculoase ale inteligentei, este angajata intr-un joc inter textual, atragand numeroase referinte livresti, comentarii culturale intr-un plan unic ce conjuga proza, drama, poezia, eseul, documentarul si fictiunea,
„crivatul realismului“ si efluviile estivale ale visului. Este — adica — un in tertextualist avant la lettre.
Maestru al cópiilor de pe natura, al scenelor balzaciene de provincie, al contrastului, paradoxului romantic, farsei si qui pro quo-ului comic, precum sunt atatia in secolul al XIX-lea, Constantin Stamati-Ciurea proiecteaza o ori ginala viziune a lumii ca prada si a omului care vaneaza tinte si care el insusi este o tinta de vanat. Vanatorul suprem este, bineinteles, destinul care tinteste si sageteaza vieti, anihileaza vointe, rastoarna sau intuneca perspective, arunca in neant.
Mihai CIMPOI, O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia, Ed.
Arc, Chisinau, 1996, p. 56-57.