g7k17kp
Fabula a inflorit in aceasta vreme, mai ales ca permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care sa atinga limitele artei nu intalnim, si basarabeanul Al. Donici (1806—1866) face figura onorabila doar printr-o cadenta mai sprintena, ca in aceasta fabula unionista:
Racul, broasca si o stiuca
Intr-o zi s-au apucat
De pe mal in iaz s-aduca
Un sac cu grau incarcat.
Si la el toti se inhama:

Trag, intind, dar iau de sama
Ca sacul sta neclintit,
Caci se tragea neunit.
Racul inapoi se da,
Broasca tot in sus salta,
Stiuca foarte se izbea
Si nimic nu folosea.
Nu stiu cine-i vinovat,
Insa, pe cat am aflat,
Sacul in iaz nu s-a tras,
Ci tot pe loc a ramas.