Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Miorita - comentariu
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Folclorul este prima literatura a oricarui popor , caci , din cele mai vechi timpuri, cand inca nici nu exista ideea de scris , oamenii au simtit nevoia de a-si exprima sentimentele , trairile de orice fel . Poporul nostru are un folclor foarte bogat si variat , atat din punct de vedere tematic , cat si din cel al bogatiei speciilor pe care le cuprinde . q3c19cn
Noi , cei de astazi , putem sa ne dam seama de varietatea doinelor si baladelor pe care omul simplu , din popor , le-a cantat in versuri de o neasemuita frumusete de-a lungul timpului .
Baladele populare sunt cantece pe care poetul anonim le-a creat si care constituie o adevarata bogatie pentru folclorul romanesc .
“Miorita” a fost descoperita de Alecu Russo in Muntii Vrancei si publicata de Vasile Alecsandri in volumul sau de poezii populare (1852) . Balada s-a transmis multa vreme pe cale orala , de aceea se cunosc peste 1000 de variante ale acesteia . Alaturi de “Traian si Dochia” , “Mesterul Manole” si “Zburatorul” , ea reprezinta unul dintre miturile noastre fundamentale , care ne definesc ca popor , este mitul existentei pastorale . Este o balada pastoreasca pentru ca este inspirata din viata pastorilor .
Srtuctura epica a baladei este simpla , liniara si nu inregistreaza un final definit . Motivul fundamental al acestei balade este omorul tainuit unei fiinte dragi si modalitatea de a fi comunicat alegoric . “Miorita” se compune din sase motive : motivul transhumantei , motivul complotului , motivul mioarei nazdravane , motivul testamentului , motivul alegoriei moartii ca nunta si motivul maicutei batrane .
Motivul transhumantei debuteaza prin inregistrarea cadrului definitoriu national cu alternanta munte/ses , cadru care va fi analizat ca “spatiu-matrice“ de Lucian Blaga . Este in acelasi timp un spatiu mitic , fara repere concrete , cu o aura de fantastic si fabulos , care evoca totodata un acord deplin intre om si natura prin cele doua metafore cu valoare simbolica : “Pe-un picior de plai , / Pe-o gura de rai” . In felul acesta spatiul devine benefic si se poate interpreta integrarea ciobanasului in natura ca o prelungire a influentei exercitate de acest spatiu asupra omului , care nu mai este terorizat de moarte , stiind ca existenta sa poate fi continuata in elementul natural .
Imprejurarile social-politice in care a fost creata “Miorita” pot fi localizate in epoca marilor miscari de transhumanta pastoreasca ce legau Transilvania de Moldova si Muntenia . Repetitia numeralului trei subliniaza simetria , generalul , individualizat apoi prin enumeratie : “Unu-i moldovan , / Unu-i ungurean / Si unu-i vrancean “ .
Motivul complotului celor doi ciobani (ungurean si vrancean) sugereaza distrugerea echilibrului , a seninatatii din prima secventa . Intensa participare afectiva a creatorului anonim este aici reliefata prin prezenta dativului etic : “Ca sa mi-l omoare” . Motivatia gestului celor doi oieri este invidia , deoarece crima este justificata astfel : “Ca-I mai ortoman / S-are oi mai multe , / Mandre si cornute , / Si cai invatati , / Si cani mai barbati.“ . Din versurile de mai sus se desprind cateva trasaturi morale ale eroului , si anume harnicia , dragostea si devotamentul cu care acesta isi face meseria .
Motivul mioarei nazdravane reprezinta in balada ultima secventa epica , practic aici epicul propriu-zis se intrerupe .Element fabulos , personificare a naturii , mioara surprinsa in dialog cu ciobanul subliniaza desavarsita armonie dintre om si natura , dintre om si profesiunea sa . Dialogat , pasajul este profund dramatic . Utilizarea diminutivelor in formula de adresare a ciobanului sau a mioarei (“Miorita” , “Draguta mioara” , “Dragutule bace” ) , repetitia incantatorie : “laie , laie , bucalaie” , dativul etic (“Vreau sa mi te-omoare”) , potenteaza comuniunea dintre om si natura .
Tensiunea dramatica se intensifica pe masura ce eroul repeta intrebarea prin care vrea sa afle de ce mioara este nelinistita , punctul de maxima intensitate fiind atins in clipa in care ea destainuie complotul insotitorilor . Un induiosator atasament dezvaluie rugamintea plina de patetism a oitei , ca si sfaturile pe care i le da stapanului : “Stapane , stapane , / Iti chema s-un cane , / Cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc “.
In continuare balada are o evolutie precumpanitor lirica , cu atat mai semnificativa , cu cat pretextul lirismului este ipotetic : “Si de-a fi sa mor“ . Motivul testamentului este un testament potential , semnificativ pentru conceptia populara asupra existentei , pentru raportul dintre viata si moarte , pentru valorile fundamentale ale vietii .
Acest motiv cuprinde gandurile si sentimentele ciobanului in fata mortii posibile . Atitudinea sa este calma fara spaima , a omului din popor care se afla in fata unei situatii grele . Seninatatea in fata mortii dovedeste taria sufleteasca a ciobanului , cat si intelepciunea acestuia de a intelege ca omul nu este nemuritor , dar el isi cucereste un loc in nemurire prin faptele sale.
Locul si obiectele cu care doreste sa fie ingopat sunt inca o dovada a dragostei ciobanului mioritic fata de profesia sa , legatura profunda a tanarului oier cu natura , dorinta de a ramane mereu , si dupa moarte , in mijlocul lucrurilor , fiintelor si locurilor pe care le-a iubit in timpul vietii : “Ca sa ma ingroape / Aice , pe-aproape , / In strunga de oi , / Sa fiu tot cu voi ; / In dosul stanii / Sa-mi aud canii .” . Aceasta rugaminte este adresata celorlalti doi ciobanii prin intermediul oii nazdravane . Prin aceasta el dovedeste superioritatea morala , caracterizata prin tarie si demnitate . Ciobanasul isi doreste sa i se puna la cap fluierul , instrument muzical tipic oieritului , simbolul muzicii romanesti , care capata in balada chiar un sens mai larg : simbolul intregii arte . Continuarea cantecului sau reprezinta nemurirea spiritului artistic romanesc : “Iar la cap sa-mi pui / Fluieras de fag , / Mult zice cu drag ; / Fluieras de os , / Mult zice duios ; / Fluieras de soc , / Mult zice cu foc ! “ . Metafora personificatoare “Pe mine m-or plange / Cu lacrimi de sange ! “ potenteaza la maximum lirismul ca expresie a participarii afective intense a microcosmosului , a naturii , la drama existentei umane .
Partea cea mai concentrata a baladei , cat si cea care ne impresioneaza in mod cu tot deosebit , o constituie moartea ciobanasului , pe care poetul anonim ne-o infatiseaza ca pe o nunta cosmica , la care participa toate elementele naturii impreuna cu cele cosmice , realizand astfel alegoria moarte-nunta , exprimata prin metafore de o neasemuita frumusete ce subliniaza inca o data indestructibila legatura dintre om si natura . Motivul alegoriei mortii ca nunta sintetizeaza tema fundamentala a baladei , contine sensurile filozofice cele mai profunde ale ei : prin moarte , individul nu dispare , ci se contopeste cu macrocosmosul , cu fiinta eterna a naturii . Moartea este astfel vazuta ca o contopire ca o nuntire de proportii cosmice cu intreaga fire . “Mandra craiasa , / A lumii mireasa “ , personaj fantastic al nuntii , este de fapt moartea , sfarsitul tuturor , sau reliefeaza metaforic conceptia populara a inmormantarii tinerilor “nelumitii”cu ritualul nuntii . Imaginea stelei cazatoare este o alta metaforizare de factura populara a sfarsitului , a stingerii unei vieti o data cu steaua sub semnul careia s-a desfasurat .
La aceasta nunta cosmica participa reprezentantii macrocosmosului , soarele si luna , in calitate de nuni , ca si “stele faclii “ , alaturi de cei ai microcosmosului : “Brazi si paltinasi / I-am avut nuntasi , / Preoti , muntii mari , / Pasari , lautari , / Pasarele mii .” . Recunoastem similitudini intre aceasta nunta si o nunta din basm .
Replica eroului devine un lung monolog (modalitate de expresie a liricului ) prin care capata contur curajoasa confruntare a omului cu moartea , capacitatea lui de a patrunde in tainele alcatuirii universului , pe ale omului insusi in relatia lui cu universul , locul lui in acest univers .
Ultimul motiv , motivul maicutei batrane , este reprezentat prin cele doua portrete ale ciobanasului si maicutei sale . Acesta se realizeaza prin impletirea celor doua portrete , ambele avand o mare forta de generalizare . Portretul maicutei este cel al mamei atemporale , care nu este descrisa concret , ci prin detaliul sugestiv pentru varsta . Dinamismul posturii sale -; conturat prin aglomerarea de verbe la gerunziu -; subliniaza acuitatea sentimentelor care o calauzesc .
Figura ciobanului apare ca o intruchipare a celor mai nobile si frumoase trasaturi fizice ale omului din popor . O suita de metafore care se succed ritmic intr-o constructie simetrica realizeaza imaginea statuara a ciobanului , ce reprezinta idealul de frumusete masculina : “Mandru ciobanel , / Tras printr-un inel? / Fetisoara lui , / Spuma laptelui ; / Mustacioara lui , / Spicul graului ; / Perisorul lui , / Pana corbului ; / Ochisorii lui , / Mura campului ! “ .
Simetrica si contrastanta fata de prima , cea de-a doua alegorie a mortii ca nunta evidentieaza intensitatea legaturilor afective dintre mama si fiu prin modificarile aduse . Acum , cadrul nuntii este cel ipotetic real , cadrul initial , iar simbolurile nunti ca metafora a mortii din prima alegorie sunt reluate , dar sub semnul interdictiei de a le comunica .
Balada “Miorita” reprezinta culmea maiestriei artistice atinse de creatia populara . Nicaieri ca in aceasta poezie , alegoria , metafora , epitetul nu au capatat o stralucire mai mare si un rost mai inalt .

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite