Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
APRECIERI - Vasile Alecsandri - poezii populare
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

k3k17kh
Kogalniceanu in literatura istorica a Romaniei si Alecsandri in literatura noastra populara joaca pana la un punct rolul lui Columb in literatura noastra
in privinta geografica… Vor trece sute de ani, dar niciodata nu va rasuna numele unui Mihu copilul, Toma Alimos, Erculeanu etc., fara ca ecoul sa nu vibreze:
Alecsandri!
B. P. HASDEU, Articole si studii literare, Bucuresti, 1961, p. 152-153.
Alecsandri mai are un mare titlu de glorie, pe care se cade sa i-l subliniem mai ales acum. Intuitia lui de artist profund si delicat l-a facut sa se apropie cu pietate si intelegere de depozitul sacru al poeziei noastre populare. Alecsandri n-a tratat poezia aceasta ca sociolog ori ca folclorist. A cautat in ea giuvaierul si a stiut sa-l gaseasca si sa-l valorifice. Oameni neintelegatori, judecand din alt punct de vedere decat al sau, au indraznit sa condamne aceasta mare opera in care el a adunat aurul sufletului nostru national, curatindu-l de zgura si de tina.
Dar tocmai acesta e marele lui merit, si tocmai aici se dovedeste nobletea talentului sau, in acest acord cu sufletul popular si cu formula lui artistica.
Opera aceasta a bardului de la Mircesti e cu atat mai valoroasa astazi cu cat astazi, mai mult decat altadata, ne aflam intr-o mare criza, cand personalitatea noastra nationala se alege. Si-n manifestarile artistice, care sunt hotaratoare, trebuie sa pornim de acolo de unde a pornit el. Ca Anteu, ca sa dobandim puteri noi, sa ingenunchem si sa sarutam pamantul nostru, imbratisandu-l.
Mihail SADOVEANU, Marturisiri, Editura pentru literatura si arta, Bucuresti,
1960, p. 158.
… Ca de multe ori cand este profund dezamagit de oprelistile ce-i stau
inainte, Alecsandri se refugiaza in scris. Baladele erau mai de mult date la tipar, probabil din toamna 1851. Acum, eliberat fara voia lui de sarcinile revistei ce-l preocupase intens de la inapoierea din strainatate, el se ocupa mai indeaproape de tiparirea poeziilor populare, face corecturi, le grabeste, astfel ca in aprilie


POEZII POPULARE ALE ROMANILOR 301
1852 apare in sfarsit prima fascicula din ele cu titlul devenit istoric el insusi, ca si cand ar fi fost imprimat nu pe simpla hartie din modesta tipografie a lui
Codrescu, dar in bronz, pentru eternitate: Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si indreptate de V. Alecsandri (…)
Aparitia primei parti din balade in aprilie 1852 este unul din momentele cele mai insemnate, daca nu chiar cel mai insemnat, din dezvoltarea interesului pentru folclor in tara noastra.
G. C. NICOLESCU, Viata lui Vasile Alecsandri. Editia a doua, revazuta.
Editura pentru literatura, Bucuresti, 1965, p. 258-259, 260.
Cat pot face tovarasii buni ca stimulent pentru un spirit receptiv, au dovedit-o
Negruzzi si Russo fata de Alecsandri. Acesti doi sunt premergatorii curentului popular in Moldova. Cel dintai, intr-un spiritual articol despre cantecele populare, descopera cu ochi de artist frumusetile lor, iar al doilea le aduna in taina si le citeste prietenilor. Si ceea ce faceau ei doi ca diletanti, Alecsandri avea sa continue cu staruinta. Comoara odata aflata, nimeni nu-si dadea mai bine seama de valoarea ei ca Alecsandri, iar foiletoanele lui din ziarul „Bucovina“, scrise asupra acestor cantece populare (1848-1850), sunt tremurul de bucurie ca prin ajutorul lor va da literaturii o indrumare noua.
De dragul adevarului fie constatat ca toata miscarea de descoperire a literaturii noastre populare s-a dezvoltat independent de aceea a popoarelor apusene, ca nici unii dintre cei ce au pornit-o nu cunosteau teoriile lui Herder si nici
inceputurile folcloristice ale scolii romantice germane nu strabatusera pana la dansii. Interesul pentru acea literatura, care a dus strainatatii vestea frumoaselor noastre insusiri sufletesti si din care a rasarit intreaga noastra literatura mai noua, s-a dezvoltat in Moldova, aproape paralel cu actiunea din tarile apusene si indeosebi cu cea din Serbia, unde Vuk Karagici savarsise aceeasi opera de renastere ca Alecsandri la noi.
Dorinta lui Alecsandri s-a implinit cu adevarat. Lozinca lui „Indarat la popor!“ si-a dat cele mai frumoase roade. S-a dovedit mai intai ca in poezia marelui poet anonim se gasesc formele cele mai variate si mai simple de exprimare a frumosului si elementele cele mai trainice si mai bogate de limba. Astfel opera lui Alecsandri, prin radacina ei in popor, a fost chemata, in diferite crize literare si lingvistice, si a reusit sa salveze limba romana de orbecairi prin adancimi fantastice. Si daca poetul din Mircesti n-ar avea alt merit decat acesta, totusi ar ramanea mare.



Ilarie CHENDI, Pagini de critica. Editie ingrijita, studiu introductiv, note si bibliografie de Vasile Netea. Editura pentru literatura, Bucuresti, 1969, p.195-196.
VASILE ALECSANDRI 302
Aparitia unei culegeri de poezie populara ca aceea a lui Alecsandri a fost pregatita de o intreaga miscare de simpatie pentru creatia poporului. Cand a ajuns la cunostinta publicului, culegerea a produs entuziasm si s-a integrat dendata ca parte din intreaga noastra activitate literara si culturala. Prin patrunderea si in scoala si in marea masa a cititorilor, poeziile populare din culegere au fost si educatoare a societatii noastre, careia i-au pus inainte o limba frumoasa si un fond de sensibilitate si idei, in stare sa influenteze si pe scriitori. Pe urma lui
Alecsandri, Eminescu se inspira din creatia populara pe care, si el, o innobileaza, spre a ajunge la cateva din cele mai stralucite productii ale literaturii noastre. La fel cu Eminescu, si alti mari scriitori ai nostri gasesc inspiratie in folclor.
Culegerile lui Alecsandri si-au indeplinit rolul lor literar si politic si au fost publicate potrivit cu conceptia de pe atunci despre folclor. Astazi o culegere de poezie populara se supune unei discipline, este pusa in raport cu dialectologia si cu lingvistica. Opera lui Alecsandri poate fi privita ca un fapt trecut in domeniul istoriei culturale si supusa criticii obiective in ce priveste conceptia si realizarea.
Aceasta n-o va impiedica sa fie mereu citita si sa ramana ca un moment luminos
in desfasurarea literaturii noastre.
D. MURARASU, Alecsandri culegator de poezie populara. -; In cartea: V. Alecsandri,
Poezii populare ale romanilor. Editura Minerva, Bucuresti, 1971, p. XXXI.
Prin propriul sau exemplu in munca de colectare si valorificare a creatiei poetice populare, Alecsandri tine sa releve importanta exceptionala a folclorului pentru dezvoltarea literaturii nationale. Poezia populara chiar de la inceputul activitatii lui literare i-a slujit… nu numai ca sursa de inspiratie, ci imprima operei lui un profund caracter democratic si umanist, simplitate si naturalete in expresie.





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite