Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Bobii
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Trage, mandro, cu bobii1, l4p9pr
Nu-ti mai lacrima ochii.
De-or cadea bobii in zece,
1 A trage in 41 de bobi este un obicei foarte raspandit la romani. Bobii prevestesc viitorul fetelor si al flacailor, si cand, dupa deosebitele imparteli in zece gramezi, si in opt, si in cinci, si in trei, ramane unul pe dinafara, bobul sositor, atunci negresit persoana dorita vine, dorul se implineste.
Babele prin sate sunt foarte dibace in tragerea bobilor pe sita. Mai sunt insa si tigance vrajitoare, care se poarta din loc in loc si spun sortii cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mana dreapta.
Romanii, ca si stramosii lor, au mare plecare a crede in presagiuri si pastreaza
inca unele din obiceiuri antice, atingatoare de aflarea soartei.
Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare insemnatate unor crederi copilaresti. Lucrurile cele mai nedemne de bagat in seama le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pilda, pocneau in maini foi de trandafir sau de mac, sau de alun, si daca foaia plesnea cu vuiet, multumirea lor era mare, caci ei considerau pocnetul frunzelor de bun augur. Flacaii romani au inca obiceiul de a face sa plesneasca in palme frunze de alun.
In vechime, amorezii cercau iara sa faca a sari pan-in podul casei samburi de mar, strangandu-i intre degete. Samburii de mar, curatiti de coaja, serveau la parintii nostri ca un mijloc de galanterie catre dame. La mese mari boierii prezentau cucoanelor samburi de mar pe varfurile cutitelor.
Romanii vechi considerau ca presagiuri de fericire scanteierea lampilor sau a frunzelor de laur in foc. Unele miscari ale trupului erau observate cu o luareaminte serioasa. Palpitarile de inima treceau ca semne de tradare. Baterea ochiului si a sprancenei drepte vestea a bine, insa amortirea degetului cel mic si a degetului cel gros de la mana dreapta erau semne spaimantatoare.


Bobii
Sa stii ca dorul nu-mi trece.
De-or cadea bobii in opt,
Sa stii ca mi-e dor de tot.

De-or cadea bobii in cinci,
Sa stii ca eu sunt pe-aici;
De-or cadea bobii in doi,
Sa stii ca sosesc la voi,
Sa ne iubim amandoi.
Iar de-a mai ramanea un,
Sa stii ca eu vin nebun
Pe-o prajina de alun.1
Tiuirea urechilor, ca si sughitul din zilele noastre, insemna ca pomenea cineva de dansii.
Iar mai ales stranutatul avea o importanta nemarginita in ideile lor. Ei credeau ca amorul stranuta cand vroia sa le instiinteze indeplinirea dorintelor. Catul, pentru ca sa exprime fericirea statornica a doi tineri insurati, zice ca amorul lea stranutat in dreapta si in stanga. Propertiu, ca sa arate ca amorul inzestrase pe
Cyntia cu toate darurile, o intreba daca acel zeu a stranutat cand ea s-a nascut.
Cand amorezii erau ingrijiti unii de altii, ei puneau sa le traga in sorti cu niste mici tablete pe care se gaseau scrise oarecare litere. Tabletele se aruncau intr-o urna, urna se scutura, se rasturna, si asezarea literelor cazute compunea un raspuns cuprinzator de secretele viitorului. Tragerea acelor sorti se facea de catre copii ce sta pe pietele publice din Roma si din celelalte orase romane.



Romanii credeau si in puterea farmecelor. Adeseori o amoreza, lasata de iubitul ei, intrebuinta farmece pentru ca sa-l intoarne iar la picioarele ei. Afara de descantece, ea fabrica doua papusele, una de ceara si alta de lut, si le apropia de foc. Cea dintai se topea, cealalta se intarea; astfel dar trebuia sa se topeasca inima necredinciosului pentru amoreza. Damele romane credeau iara ca la caz de necredinta catre barbatii lor, dumnezeul Olimpului, pentru ca sa le pedepseasca, facea sa le iasa noite pe unghii sau puschele pe limba. La romancele noastre noitele fagaduesc prezenturi si puschelele nu mai au nici o relatie cu necredinta.

Frunza verde salba moale,
Apucai pe drum la vale
S-ajunsei pe Lena-n cale.
Eu calare, ea pe jos,
Cu gherdan de flori frumos
Si cercei lungi de margele
Sa traga ochii la ele.
Calea mandrei atinui,
O florica de-i cerui.
Cerui floarea sanului,
Ea-mi da floarea crinului.
Cerui floarea din gurita,
Ea-mi da floarea garofita.
Cerui apa din izvor,
Ea mi-o tulbura cu dor.
Cerui apa neatinsa,
Ea mi-o da cu dor aprinsa.





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite