1810 22 februarie Se naste, la Targoviste, Grigore Alexandrescu; era fiul vistiernicului

Mihai Alexandrescu si al Mariei, nascuta Fusea.

Tot targovisteni, prin nastere, erau poetii Vacaresti, Vasile Carlova si Ion

Heliade Radulescu.

1827 Isi pierde amandoi parintii.

1829 Apar primele periodice romanesti: Heliade scoate la Bucuresti Curierul romanesc,

iar Gheorghe Asachi, la Iasi, Albina romaneasca.

1830 Ramas orfan, pleaca la Bucuresti, la un unchi, parintele Ieremia.

1831 Se inscrie la “scoala de limba frantozeasca“ a lui J. A. Vaillant, in “clasa de

literatura“.

1832 6 martie Are loc debutul literar al lui Gr. Alexandrescu, prin publicarea in

Curierul romanesc a poeziei Miezul noptii.

1 mai Este elev la “Sf. Sava”, pensionul lui Vaillant fiind inglobat acestui

colegiu. Printre altii, are ca profesori pe Eufrosin Poteca si Petrache Poenaru.

In tipografia lui Heliade publica primul sau volum Eliezer si Neftali, poema

tradusa din Florian, insotita la sfarsitul volumului de versuri si fabule

originale.

1834 Cu prilejul reorganizarii armatei romane, intra cadet in cavalerie, in scurt timp

fiind inaintat la gradul de “praporcic”.

1835 Se inscrie in “Societatea filarmonica“ (infiintata in 1833), in programul careia

figura lupta “pentru cultura limbii romanesti si inaintarea literaturii, intinderea

muzicii vocale si instrumentale in Principate si formarea unui teatru national”.

Publica traducerea tragediei Alzira sau Americanii de Voltaire. Ca militar, este

trimis la Focsani sa supravegheze, pe Milcov, miscarea vamala intre cele

doua Principate.

1836 Izbucneste polemica dintre Grigore Alexandrescu si Heliade, polemica

intretinuta timp de doua decenii.

1837 Paraseste Focsanii, inaintandu-si demisia din armata.

GRIGORE ALEXANDRESCU

fabule).

Rasaritul lunii. La Tismana, Mormintele, La Dragasani si acel Memorial de calatorie.

Este numit sef la “masa a doua a jelbilor” si a registraturii Postelniciei

(Secretariatul Statului), unde are coleg pe D. Bolintineanu.

La Iasi, la Cantora Foaiei satesti, apare cel de al treilea volum al sau, Poezii...

Editie completa, scoasa de Al. Donici.

din Memorial de calatorie.

In tipografia lui C. A. Rosetti si Winterhalder publica un nou volum de

poezii Suvenire si impresii, epistole si fabule, precum si traducerea tragediei

Meropa de Voltaire.

1838 In tipografia lui Zaharia Carcalechi ii apare un alt volum de Poezii (Elegii si

Incepe colaborarea la primul cotidian romanesc, Romania.

1840 In Dacia literara, aparuta in acelasi an la Iasi, publica poezia Anul 1840.

1842 iulie-august Impreuna cu Ion Ghica intreprinde o calatorie la manastirile din

Oltenia. Rod al acelei “preumblari” prin locuri pline de istorie sunt cateva

din cele mai bune poezii de inspiratie patriotica: Umbra lui Mircea. La Cozia,

1844 septembrie Insoteste pe Gheorghe Bibescu la Focsani, la intalnirea ce a avut-o cu

Mihail Sturza, domnitorul Moldovei.

In revista Propasirea, din Iasi, publica Umbra lui Mircea. La Cozia si fragmente

decembrie Este inaintat la rangul militar de serdar.

1846 Devine membru al “Asociatiei literare” (infiintata in 1845).

aprilie Manevra militara de cavalerie, artilerie si infanterie de pe campul

Colentinei, la care participa ambii domnitori ai Principatelor, Gheorghe

Bibescu si Mihail Sturza, ii inspira poezia O impresie. Dedicata ostirii romane.

23 aprilie este ridicat la rangul civil de paharnic.

1847 Colaboreaza la Album stiintific si literar cu Ucigasul fara voie si schita O nunta.

1848 11 iunie Proclamatia de la Islaz. Bibescu este silit sa semneze Constitutia si sa

demisioneze.

2 august Impreuna cu N. Balcescu, Cezar Bolliac si D. Bolintineanu, face

parte din Comitetul de redactie al ziarului revolutiei Poporul suveran.

Dupa inabusirea revolutiei este scos din postul avut la Secretariatul Statului.

Inca de la sfarsitul acestui an poarta corespondenta secreta cu revolutionarii

exilati.

1849 Este numit director la Arhivele Statului, post in care va ramane pana in 1854.

1850 Cumuleaza si functia de secretar la Senat, functie prin care, in 1853, devine

POEZII SI PROZA

se canta la inaugurarea Teatrului.

Razbunarea soarecilor sau Moartea lui Sion si fabula Iepurele, ogarul si copoiul.

Principatelor.

“membru in Comisia centrala“, intocmita pentru “socotelile cheltuielilor

ostasesti”.

1852 Il gasim si membru in “Comisia documentala“, care trebuia sa faca o

“deslusitoare alcatuire de toate documentele” pe care se sprijina averile

manastiresti.

1853 1 ianuarie Asista la inaugurarea noului teatru, caruia ii dedica un Imn, destinat a

Este ales membru in Comitetul teatral.

I se acorda rangul civil de clucer.

3 decembrie Este inlocuit din functia avuta la Arhivele Statului, fiind numit

director al Eforiei Spitalelor civile.

1855 Colaboreaza la Romania literara, scoasa la Iasi de V. Alecsandri, cu satira

1857 Se incheie Tratatul de pace de la Paris, unde se discuta si problema Principatelor

dunarene.

1856 Se deschid Divanurile Ad-hoc. Grigore Alexandrescu publica poezia Unirea

In toamna acestui an face o excursie in Siria si Palestina, la invitatia lui Ion

Ghica.

1859 24 ianuarie Unirea Tarilor Romane.

La 8 februarie, cu prilejul venirii lui Cuza la Bucuresti, ii adreseaza poezia

Mariei-sale domnitorului Alexandru Ioan I, in care aclama dubla alegere a lui

Cuza ca domnitor al Moldovei si Munteniei.

31 martie Este numit ministru la Finante, dar refuza postul.

3 aprilie E numit director al Departamentului Cultelor si al Instructiunii

Publice.

5 octombrie Pentru o scurta vreme este ministru ad-interim la Culte.

1860 30 martie Este numit de Cuza membru in Comisia centrala de la Focsani,

formata din 16 membri, opt moldoveni si opt munteni. Presedinte al

Comisiei a fost numit Stefan Golescu, iar vicepresedinte N. Catargiu. Comisia

avea ca misiune unificarea legislatiei celor doua Principate.

29 mai Se casatoreste cu Raluca, fiica spatarului Gavril Stamatin si a Zoitei,

nascuta Bucsinescu. Stamatinestii se inrudeau cu actorul Matei Millo si cu

paharnicul C. Sion. In luna iunie se vadesc primele semne ale unei boli de

GRIGORE ALEXANDRESCU

satire si fabule (la inceput se reediteaza si Memorial de calatorie).

nervi. In august este restabilit, dar boala se va prelungi dramatic, cu

intermitente, pana la sfarsitul vietii.

I se acorda o pensie imediat dupa izbucnirea bolii.

1861 22 august Se naste fiica poetului, Angelina.

1862 Este destituit din functia de efor al Spitalelor civile.

1863 Apare o noua editie din opera scriitorului, intitulata Meditatii, elegii, epistole,

1864 12 februarie Adunarea legiuitoare voteaza o “renta viagera“, ca recompensa

nationala “bunului nostru poet”.

1867 1 martie Apare la Iasi revista Convorbiri literare.

1872 Publica volumul Povesti albastre, traduceri din Eduard Laboulaye.

1877 9 iunie Proclamarea Independentei statului roman.

1879 30 ianuarie Moare sotia poetului.

1881 La Iasi apare revista Contemporanul.

1882 In Cimpoiul publica fragmente din Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso.

1885 25 noiembrie Se stinge din viata, in varsta de 75 ani, dupa o lunga si grea

suferinta. Din cortegiul funerar care i-a insotit sicriul pana la cimitirul Belu

n-a lipsit bunul sau prieten, Ion Ghica. x3d5db