g1m19mf
O sumedenie de traduceri au circulat inca din a doua jumatate a veacului XVI, dar mai ales in secolele XVII si XVIII, intai din slavona apoi din prototipi elini si neogreci. Ele au un aspect foarte medieval, fiindca le gasim in toate literaturile cu cateva secole mai inainte.
Apocrifele religioase abunda cu privire la Vechiul si la Noul Testament.
Din ele se putea afla ca Adam a murit tanjind dupa maslinul sfant, ca
Satana a furat vesmantul Domnului, ca Moise copil a luat jaratic in gura si alte de acestea. S-au devorat vietile de sfinti (Gheorghe, Vasile cel Nou, Paraschiva, Sisoe), apocalipsele, tot ce cuprindea descinderi si ascensiuni (Viata sfantului Vasilie cel nou si infricosatele vami ale vazduhului, Cuvant de inblare pre la munci ). Theodora, imbaiata cu untdelemn turnat din vase despecetluite de catre tineri frumosi, paseste pe portile cerului de cristal curat asa cum Dante purificat cu roua intra in Purgatoriu. Demonii au si in aceste scrieri raporturi simbolice cu pacatele. La vama lacomiei dracii sunt grosi, grasi si poarta blide si caldari cu bucate puturoase. Intr-o versiune mai noua e o vama a muierilor in care se pedepseste sulemeneala, si una pentru aceia care beau tutun sau trag tabac. Aci dracii sunt plini de fum si stau toti cu lulele in gura, avand si tabacheri, si slobozesc pe nari fum ca din cuptor. Economia infernului este insa rudimentara, fara o ierarhie rationala a pedepselor. O biata femeie care a tras cu urechea este spanzurata de respectivul organ. Foarte raspandite au fost textele ocultistice (conjuratii, descantece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decat un bestiariu medieval. Avem si o
“istorie a poamelor”, soi de Martyre de St. Bachus (“Cand imparatea preaslavita Gutue si obladuia vestitul Chitru...”). Un Gherman Vlahul ar fi tradus inainte de 1592 Fiore di virtù de Tommaso Gozzadini, culegere de sentinte si pilde morale, mai cunoscute sub numele de

Albinusa si Floarea darurilor. Avem si o Isopie. Bineinteles, Alixandria

falsului Callisthenes a avut expansiune mare, intaia talmacire fiind an terioara anului 1620. Prin prelucrarea latina a lui Guido delle Colonne a patruns la noi, sub numele de Troada, chiar Roman de Troie al lui
Benoat de Sainte-Maure (copie din 1766). Printr-un intermediu grecesc a razbatut romanul de piraterie Pierre de Provence et la belle Mague lonne (Imberie si Margarona), apoi Paris et Vienne al lui Pierre de la
Sippade, prin dubla cale a unei prelucrari italiene si a Erotocritului grecului Cornaros. O copie din 1779 ne aduce, indirect, Le sottilissime astuzie di Bertoldo de Giulio Cesare Croce. A lui Iliodor istorie ethiopi ceasca s-a tradus in a doua jumatate a secolului XVIII, de cand avem si traducerea Halimalei (Aravicon Mithologicon), Varlaam si Ioasaf a fost tradus din slavona de Udriste Nasturel, cumnat al lui Matei Basarab.
S-au talmacit si Archirie si Anadan, Sindipa. O Odisia lui Omir se gaseste intr-o copie de la finele secolului XVIII, o Istorie a lui Irodot e din veacul
XVII. Vestita Hristoitie, manual de buna crestere, a fost prelucrata in versuri de protosinghelul Naum Ramniceanu. Prototipul ei este De civilitate morum puerilum a lui Erasm. Ceasornicul domnilor e o prelucrare a lui N. Costin dupa Antonio de Guevara. Toate acestea reprezinta insa numai un material care a ramas neprelucrat artisticeste.