Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Injurii in literatura
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Uite cam cine a folosit injurii, cuvinte groase, si pe unde, strict din literatura unde competez cat de cat:

Homer (poet grec), Iliada;. x2f18fo
Eschil (525-456, poet grec), Cei sapte contra Tebei.
Sofocle (496-406, poet grec), Oedip la Colona.
Aristofan (450-386, scriitor grec), Norii.
Cicero (106-43, scriitor latin), Scrisori lui Cezar.
Iuvenal (55-140, poet latin), Satire.
François Rabelais (1494-1553, scriitor francez), Pantagruel.
Agrippa d'Aubigné (1552-1630, scriitor francez), Les Tragiques.
William Shakespeare (1564-1616, scriitor englez), Richard III.
Sade (1740-1814, scriitor francez), Justine ou les Malheurs de la vertu.
Victor Hugo (1802-1885, scriitor francez), les Chatiments.
Barbey d'Aurevilly (1808-1889 scriitor francez) - toata opera.
Charles Baudelaire (1821-1867, poet francez), Mon coeur mis a nu.
Emile Zola (1840-1902, scriitor francez), Mes haines.
Paul Verlaine (1844-1896, poet francez), Invectives.
Léon Bloy (1846-1917, scriitor francez), Je m'accuse.
Arthur Rimbaud (1854-1891, poet francez), l'Orgie parisienne ou Paris se repeuple.
Alfred Jarry (1873-1907, dramaturg francez), Ubu roi.
James Joyce (1882-1941, scriitor irlandez), Ulysse.
Louis-Ferdinand Céline (1894-1961, scriitor francez), toata opera.
Antonin Artaud (1896-1948, scriitor francez), l'Ombilic des limbes.
Robert Desnos (1900-1945, scriitor francez), la Révolution surréaliste.
Jacques Prévert (1900-1977, poet francez) Paroles.
Hergé (1907-1983, creator de benzi desenate belgian), les Aventures de Tintin.
Léo Ferré (1916-1994, cantaret).
Boris Vian (1920-1959, scriitor francez).
Georges Brassens (1921-1981, cantaret).
Jacques Brel (1929-1978, cantaret).




Si niscai fragmente in (dez)ordine, spre hranirea mintzii cu cele de folos (dar numai ce am in casa, pe calculator si in cele notitze elaborate in timp, nu chiar la toti, mai trebuie sa ma crezi si pe cuvant):

- Din Georges Brassens:

„Quatre-vingt-quinze fois sur cent,
La femme s'emmerde en baisant.
Qu'elle le taise ou le confesse
C'est pas tous les jours qu'on lui déride les fesses.
Les pauvres bougres convaincus
Du contraire sont des cocus.
A l'heure de l'oeuvre de chair
Elle est souvent triste, peuchèr!
S'il n'entend le coeur qui bat,
Le corps non plus ne bronche pas.” („Quatre-vingt-quinze fois sur cent” -; s’emmerder, baiser)

- Apoi Jacques Prévert:

„Comme une jolie fille nue qui n'ose pas se montrer
Avec les épouvantables malheurs du monde
Qui sont légion
Avec leurs légionnaires
Avec leurs tortionnaires
Avec les maitres de ce monde
Les maitres avec leurs prêtres leurs traitres et leurs reitre
Avec les saisons
Avec les années
Avec les jolies filles et avec les vieux cons
Avec la paille de la misère pourissant l'acier des canons.” („Pater noster” - con)

- Sa nu uitam nici de Boris Vian, scumpul jazzman care spunea „Je n’aurais jamais 40 ans” si tocmai, ca a murit la 39, in timp ce vedea proiectia filmului „Je cracherai sur vos tombes” (ca tot vorbeai de scuipaturi) exact dupa romanul scris de el. De-o pofta:

„Je voudrais pas crever
Avant d'avoir connu
Les chiens noirs du Mexique
Qui dorment sans rêver
Les singes a cul nu” („Je voudrais pas crever” - cul)

- Louis-Ferdinand Céline, evident, pai se putea sa ramana tocmai el deoparte? Citez la intamplare din „Voyage au bout de la nuit”, nici nu trebuie cautat:

„On dirait qu'on peut toujours trouver pour n'importe quel homme une sorte de chose pour laquelle il est prêt a mourir tout de suite et bien content encore. Seulement son occasion ne se présente pas toujours de mourir joliment, l'occasion qui lui plairait. Alors il s'en va mourir comme il peut, quelque part... Il reste la l'homme sur la terre avec l'air d'un couillon en plus et d'un lache pour tout le monde, pas convaincu seulement, voila tout.” (couillon)

Sau, scurt si cuprinzator:

„Ce monde n'est qu'une immense entreprise a se foutre du monde.” (foutre)

- Sade nu citez, c-am promis ca ma fac giugiuc, textele sunt pe web, cine are nevoie gaseste integrala si se bucura singur.

- Arthur Rimbaud, nu tocmai PC in versurile care urmeaza:

„Avalez, pour la Reine aux fesses cascadantes !
Écoutez l'action des stupides hoquets
Déchirants ! Écoutez sauter aux nuits ardentes
Les idiots raleux, vieillards, pantins, laquais !

Ô coeurs de saleté, bouches épouvantables,
Fonctionnez plus fort, bouches de puanteurs !
Un vin pour ces torpeurs ignobles, sur ces tables...
Vos ventres sont fondus de hontes, ô Vainqueurs !

Ouvrez votre narine aux superbes nausées !
Trempez de poisons forts les cordes de vos cous !
Sur vos nuques d'enfants baissant ses mains croisées
Le Poète vous dit : « Ô laches, soyez fous !

Parce que vous fouillez le ventre de la Femme,

Vous craignez d'elle encore une convulsion
Qui crie, asphyxiant votre nichée infame
Sur sa poitrine, en une horrible pression.” (l'Orgie parisienne ou Paris se repeuple)

Intre noi fie spus, mare obraznicatura a mai fost si Rambo asta. Cum o fi indraznit sa scrie asa niste nazdravanii de sa sara burghezii cuminciori cu fotolii cu tot? ?

- Ar mai fi si tataia Agrippa d’Aubigné, tot injurii, desi cuvintele sunt mumoase si per ansamblu si business to business, person to person:

„Princes, qui vomissans la salutaire grace
Tournez au ciel le dos et a l'enfer la face,
Qui, pour regner ici, esclaves vous rendez
Sans mesurer le gain a ce que vous perdez,
Vous faittes esclatter aux temples vos musiques :
Vostre cheute fera hurler vos domestiques.
Au jour de vostre change on vous pare de blanc :
Au jour de son courroux Dieu vous couvre de sang.
Vous avez pris le pli d'atheistes prophanes,
Aimé pour paradis les pompes courtisanes;
Nourris d'un laict esclave, ainsi assujettis,
Le sens vainquit le sang et vous fit abrutis”

- Aaaa, era sa uit, in „Elogio de la madrastra” a lui Mario Vargas Llosa isi exerseaza un personaj al doilea stadiu freudian al placerii, cel anal carevasazica, pret de vreo trei pajini… Stiu cativa lectori care au lasat volumul din mana taman acolo, cred ca le putzea situatia ?

- Ar mai fi de spus si despre Arghezi, a reciclat ceva cuvinte ne-iubite prin poemele lui…

- Uite, de-o pofta, ceva stilistica a la Eugen Barbu, ne-proasta, dupa mine (scuze ca ma autocitez dintr-o lucrarica facuta in urma cu ceva ani, dar la oboseala imi vine mai usor sa dau un cut/paste, ma intelegi, sper -; a, si a propos, H = „Ianus”, avea rost, dar in lucrarica):

„a…i dezamagirea la adresa epocii la care nu mai subscrie este transmisa prin limbajul care nu se mai autocenzureaza: “butonii de la Fondul Plastic sunt intitirezati” (H, p. 5); daca ignori ierarhia este stiut ca cei mai mari ca tine “te ard in soarta” (H, p. 5); chemat la un spectacol de gala cu usile inchise, scriitorul se asteapta sa asiste la “belirea batranilor” (H, p. 6); concluzia unui antiecologic plan de modificare a insulei Brailei este ca “vom avea carne cacalau” (H, p. 14); principala lectie sovietica pare sa fie “cum sa-l iubesti pe cel care, dupa ce te fute, te mai si pune sa-i canti la mandolina” (H, p. 11); pe Roosevelt si Churchill ii numeste “vidanjorii aia cu staif” (H., p. 18); epoca e marcata de “cacalau de decoratii si parazi” (H, p. 21); unui personaj istoric ii scapa neaosa: “Termina odata, domnule, ca te bag in pizda ma-tii!” (H, p. 23); amintiri din armata se reduc la “serventii majuri aveau boala pe noi pentru ca eram teteristi...” (H, p. 23); regele Carol al II-lea “facuse o afacere cu Skoda si pe urma ne lasase cu curul gol” (H, p. 32); apararea Romaniei in pragul celui de-al doilea razboi mondial era “cazematele pe care le ridicase... numai bune sa te caci in ele” (H, p. 32); discutiile cu un amor juvenil se fac “cu referiri la Socrate si la aschia de carne pe care si-o smulsese labarul in legatura cu Regina Olsen” (H, p. 34); parcursul facut in opera lui André Gide il face sa exclame: “40 de zile mi-a mancat vremea curistul asta” (H, p. 35); o nelamurire din istoria contemporana ii scapa: “Tito se batuse prin munti cu nemtii, le facuse cate si mai cate si-acum devenise un fel de neicanime” (H, p. 36); perioada de inceput a comunismului ii aminteste de “niste nopti romantice cu toata frecangeala reglementara a unui timp ciudat” (H, p. 39); iar legat de propria persoana de pe atunci “castigam putin, mai mult ardeam mangalul” (H, p. 40). Tineretea e privita cu ochi critic: “crezandu-ne subtili, dati dracului, dati in paste, cum spunea veneratul Mateiu, dupa care eram cazuti in cap” (H, p. 42); “careva dadea la boboci in spate, cu mana in gat ca inecatii” (H, p. 50); “o nostalgie cacacioasa ne minuna” (H, p. 53).

- Si-apoi, daca intri in stenahoriile din « Saptamana nebunilor », sa te tii regaluri lingvstice cum nu-s pe multe coclauri : Bella Cantacuzen isi “lasa amantii sa i se cace pe piept” (F, p. 21) iar drama domestica a lui Racovita este ca “a prins-o cu cainii lui in pat pe Catrina Ruset” (F, p. 21). Ar mai fi si figura lui Teodat pularnicul: “cel ce avea un madular de un stanjen” (F, p. 116) cel ce mai tarziu “ar fi incalarat o vaca a sfintilor parinti” (F, p. 136) purtat de cine stie ce arzatoare dorinti pe care firescul nu i le mai satisfacea. F -; « Saptamana nebunilor ».

Tot din Ianus, de la pajina 23, un vertij (mai mult pentru el insusi il redau, dar e bun si pentru restabilirea nobletii cuvintelor) : « ... aceleasi cuvinte negre, un greu si murdar torent de vorbe... aceleasi cuvinte inaltatoare cu care se fac poezii si se alcatuiesc proclamatii care raman in adevarata istorie, cuvinte cu care se adorm copiii, seara, cuvinte de iubire, soptite sub luna sau sub campul de lupta, bete de avant si de dragoste, cuvinte ce te fac nebun de durere sau care te imping la moarte intr-o betie fara sir, cuvinte ingrozitoare continand adevarurile cele mai crunte, cuvinte ce ies din propriul lor jeg la suprafata constiintei, cuvinte de regret sau ale marturisirii, cuvinte ca niste caini jigariti, dand din coada; cuvinte putind, asudand de oroare. » Suna nelinistitor de bine ?

- sau, tot de prin « Ianus », ca tot m-a luat valul, curat violenta de limbaj : “marea gemea ca o scroafa la picioarele terasei” (pajina 102), sau pe la pagina 359, ceva despre primavara : “Dase o primavara nebuna, plina de jalea florilor excitate parca de un mare coit natural pe care-l exercitau in virtutea calendarului si umplandu-ne capul de un miros veneric, facandu-ne sa o luam razna pe strazi si sa ne dam cu capul de pereti.”

Hai sa bagam si niste contuzii, sa nu spuna lumea c-a inotat degeaba in scatologic… Cand un om spune ca se duce sa se pishe, valoarea poetica a actiunii sale verbalizate e nula (facem abstractie de context, fireste). Daca spune ca merge sa-l pishe (cum spun basarabenii cu fals complement direct) e un progres, nu tocmai poezie, dar lingvistica e ciulita. Ei, d-apoi cand spune (el sau altul, n-are a face): „Si-si geme-n sine universul / betia stearpa de hasis / Ma doare surd, / ma taie versul / cum simti nevoia sa te pishi.” atunci e poezie curata, tot aceeasi spurcaciune de vorba, clar ca lumina zilei, dar vecinatate aleasa, lume buna, se contamineaza si opinca, prind rosu in obraz si paliciunile de cuvinte nobile, viata si acordeoane, ce mai!


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta