Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 


Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
BOUL SI VITELUL - comentariu
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

v9l19ls
In materie de fabula — specie clasica prin excelen\a — a ramas stabilit ca originalitatea lui La Fontaine sau Kralov nu rezida in inven\ia narativa, in fabula\ie, cat mai ales in adaptarea schemelor tradi\ionale la imprejurari specifice locale. Ca =i in cazul basmului, exista ni=te prototipuri fabulistice universale care nu pot capata concrete\e artistica decat printr-o ancorare a lor in sfera preocuparilor estetice ale unui poet, la un mo ment istoric dat, =i intr-un anumit loc. Multe din fabulele lui
Grigore Alexandrescu au ca schelet narativ puncte de plecare
in al\i fabuli=ti. Unele sunt mai originale, insa adevarata originalitate a poetului consta in localizarea temelor =i procedeelor tradi\ionale. Boul =i vi\elul, publicata in , este din acest punct de vedere dintre cele mai caracteristice.
Ideea, curenta in epoca, putand fi aflata — ceva mai tarziu
— in Chiri\ele lui Alecsandri sau in romanul lui Nicolae Filimon
Ciocoii vechi =i noi, este aceea ca anume condi\ii social-istorice din prima jumatate a secolului al XIX-lea au favorizat parvenitismul. Grigore Alexandrescu o realizeaza poetic, fara decorul vremii =i fara =arja comediei, fara patosul =i gravitatea lui Filimon, ci fabulistic, cu deta=are clasica =i ironie rece; scriitorul fiind ceea ce se nume=te un om de spirit, pe care nu-l caracterizeaza patosul violent =i invectiva polemicii. Personajul sau nu este impetuos ori diabolic, ci pur =i simplu prostul placid, ajutat de noroc; nu insa de o prostie totala, ingenua, pentru ca parvenitul are totu=i abilitatea de a nu-=i recunoa=te rudele sarace.
E o abilitate de spe\a — am zice — ca=tigata automat, prin practica sociala: toata lumea face a=a. Si cretinul, ramolitul
Agami\a Dandanache o va avea, atunci cand declara ca pastreaza scrisoarea pentru a =antaja in toate ocaziile ce s-ar putea ivi.
Maiestria poetului sta intai de toate in alegerea ieroglifei,
in spa\iul valah boul fiind simbolul prin excelen\a al prostiei.
Aceasta ieroglifa, odata gasita, atrage dupa sine, printr-un fel de ingenuitate trucata, altele nu mai pu\in pitore=ti: cireada
(no\iune care transmite =i o fina ironie la adresa societa\ii unde este posibila ridicarea pro=tilor in posturi inalte), vi\elul — simbolul nevinova\iei plate, al doamnei vaci fiu etc.
In al doilea rand, fabula exceleaza prin economia narativa
=i prin echilibrul compozi\iei, rezultate din caracterul dramatic al discursului poetic. Ca intr-o mica piesa de teatru, cu ma=ti, dupa aratarea situa\iei, se trece la mi=carea scenica, expediata
in propozi\ii scurte, juxtapuse, =i la dialogul bazat pe cateva replici esen\iale:
Far-a pierde vreme, vi\elul porne=te,
Ajunge la unchiu, cearca a intra,
Dar pe loc o sluga vine =i-l opre=te:
— Acum doarme, zice, nu-l poci supara.
— Acum doarme? ce fel! pentru-ntaia data... etc.
Cu o intui\ie artistica sigura, poetul inlatura obi=nuita morala, de vreme ce faptele vorbesc de la sine. Schimbul de replici dintre bou =i sluga sugereaza in chip foarte viu un as pect de via\a, astfel incat didacticismul este de prisos:
— Boierule, zise, a=teapta afara
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.
— Cine? a mea ruda? mergi de-l da pe scara,
N-am asfel de rude, =i nici voi sa-l =tiu.
Comicul, necesar intotdeauna fabulei, se realizeaza prin cateva contraste: boul este pu\in la sim\ire, e stapanit de mandrie =i a capatat obiceiul boieresc de a dormi dupa pranz, precum =i pe acela de a ie=i la plimbare, fiind totu=i capabil de o mare mojicie, cand se face a nu-=i recunoa=te nepotul.
Sobrietatea expresiei, pe care n-o aflam in restul operei poetice a lui Grigore Alexandrescu, este cu totul potrivita in fabule.
Sintaxa nu se disloca in vederea unor necesita\i prozodice, propozi\iile urmand cursul firesc al vorbirii de ob=te, in proza:
„Un bou ca to\i boii, pu\in la sim\ire, in zilele noastre de soart-ajutat =i decat to\i fra\ii mai cu osebire, dobandi-n cireada un post insemnat“ etc. Caden\a amfibrahica este insa respectata =i sugereaza parca progresele meticuloase ale parvenitului.
Compara\ia „ca to\i boii“, deloc preten\ioasa, „nepoetica“, este cea mai nimerita in cazul de fa\a, pentru ca prin ea se face constatarea faptului banal, obi=nuit. Interoga\ia u=or retorica: Un bou in post mare?, construita prin elipsa predicatului, da concentra\ie =i serve=te, prin alaturarea vocabulelor bou =i post, contrastul comic necesar, fiind totodata prilej de reflec\ii care se fac cu acel imperceptibil umor apoftegmatic, cum arata George Calinescu. Rafinamentul lingvistic =i al expresiei, in genere, provine mai ales din alura u=or doctorala =i meditativa, din ironia rece cu care sunt afirmate ni=te adevaruri ve=nice:
Dar asta se-ntampla in oricare loc.
Decat multa minte, =tiu ca e mai bine
Sa ai totdeauna un dram de noroc.
Impresia generala — rezultata din toate fabulele — ramane aceea ca fabulistul, incepand cu Esop, joaca un rol printre personajele sale, adopta o poza regizorala, manevrand sceneria.
In consecin\a, stilul direct (dar =i cel indirect liber) capata oralitate =i culoare de epoca. Vi\elul vine sa ceara unchiului ni\el fan, iar servitorul ii \ine acest discurs brutal:
— Ba sa-\i cau\i treaba, ca mananci tranteala;
S-a schimbat boierul, nu e cum il =tii;
Trebuie-nainte-i sa mergi cu sfiala,
Priimit in casa daca vrei sa fii.
In afara de oralitate, anume expresii indica atitudini tipice.
Inainte-i arata covar=itoarea importan\a a personajului in fa\a caruia solicitantul trebuie sa se prezinte cu sfiala (frica amestecata cu respect). Cuvantul primit, care prin masura versului se cere pronun\at pe indelete, cu doi de i, obsecvios =i cu acea nuan\a de oficialitate arhaic-birocratica, sugereaza rangul social al potentatului. In sfar=it, dovada evidenta a expresiei stilistice celei mai potrivite sta in faptul ca unele versuri au ie=it din context =i pot fi utilizate in vorbirea de toate zilele:
„Decat multa minte, =tiu ca e mai bine/ Sa ai totdeauna un dram de noroc“, ori: „S-a schimbat boierul, nu e cum il =tii“.
Aceasta =i pentru faptul ca fabula Boul =i vi\elul, ca =i altele, nu este o simpla piesa de istorie literara, prostia =i parvenitismul fiind observabile — in grade diferite — oricand =i oriunde.
 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite