n. 5 septembrie 1912, Rod (Sibiu) Unul dintre urmuzieni, D. face concesii traditionalismului, disolutia limbajului fiind deseori schimbata in favoarea elementului grav, echilibrului formal, a metaforei. Doar in proza se simte un fel de autocontrol - proba de consecventa artistica, dar nu si de sincronizare cu valoarea literara autentica : f7z13zt
„La Ghicitoarea Muma, din fundatura codrului, atat vehiculele cat si trecatorii stopau automat. Coada dragonului crestea astfel din secunda in secunda, fara nici o obligatie si fara nici o regularitate.
Ghicitoarea Muma era grasa cat o pocnitoare si putin mai inalta decat o para.
in fiecare sambata, hebdomadar, isi ascutea fara gres ghearele hieratice la polizorul grifonilor, manat cu gaz metan.
Ghicea de preferinta in bobi de roscove cruzi, pe care dupa ce ii despuia de orice prejudecati, ii trecea prin flacara magica si apoi ii dadea la vopsit.
Solicitantii faceau anticamera la dansa, luand loc, pentru vreun secol-doua, in fotoliile capitonate cu foi de porumb, de unde se putea zari usor, prin sticlele colorate, jocurile nevinovate ale gazelelor.

O pereche de manusi diplomatice cu blazon samurai, solicita audienta prin T.F.F.
Urma o sedinta transparenta.
Se zarea prin dansa agitatia pieilor de zibelina, inspaimantate de perspectiva ultimelor descoperiri chimice.
La intervale destul de scurte, ghicitoarea facea un semn cat o flacara de chibrit si solicitantii apareau si dispareau prin usa triunghiulara, al carei secret vrajitoarea il purta neincetat laportjartiera."
(GHICITOAREA MUMA)
Opera: Steaua inimii (1929), Umbra unei melancolii (1946), Alfabetul sangelui (1946), Jocuri in filigran (1947), Personaje secrete in trecutul imediat (1947), Crepuscul intim (1969), Un anumit anotimp (1977), Arhipelag (1989).