Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Moara cu noroc nuvela psihologica
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Este o nuvela psihologica ºi realista remarcabila prin complexitatea personajului principal, prin compoziþie, prin observaþie psihologica ºi sociala. i1q9qp
A vedea in personajul principal doar un individ dezumanizat din cauza setei de bani ar insemna o simplificare nepermisa a nuvelei ºi a personajului, mai precis, o reducere a acestuia numai la una din laturile sale fundamentale. Personajul traieºte o drama profunda a indeciziei, a imposibilitaþii de a alege intre doua soluþii simultane, dar contradictorii.
Personajul principal traieºte ºi o drama a vanitaþii ranite. Impotriva parerii generale, Ghiþa nu este un om slab, dimpotriva, setea de bani o intampina o puternica rezistenþa atunci cand este vorba de pierderea cinstei. Reacþiile personajului, mai ales in a doua parte a nuvelei au la baza setea de razbunare asupra aceluia care l-a supus unor umilinþe repetate.
Acþiunea nuvelei este plasata in mediul ardelenesc in a doua jumatate a secolului al XIX.-lea. Atenþia se concentreaza asupra lui Ghiþa, a carui evoluþie este urmarita pe fundalul unei lumi stapanita de violeþa, de crima ºi de corupþie.
Inceputul nuvelei sta sub semnul inþelepciunii populare, exprimate de mama Anei: omul sa fie mulþumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogaþia, ci liniºtea colibei tale te face fericit, deci omul trebuie sa fie mulþumit cu rostul lui, sa nu-ºi schimbe locul ºi tradiþia de dragul bogaþiei ºi al caºtigului uºor. Intreaga nuvela se conformeaza acestui principiu. Esenþa nuvelei o reprezinta zbaterea dramatica a personajului principal, lupta acestuia cu sine insuºi ºi cu ceilalþi.
La inceputul nuvelei Ghiþa apare ca un om harnic ºi cumsecade, care trudeºte din greu pentru intreþinerea familiei; nemulþumit de condiþia sa, el doreºte sincer sa-ºi schimbe viaþa, sa traiasca altfel: sa carpesc ºi mai departe cizmele oamenilor, care umbla toata saptamana in opinci ori desculþi, iara daca dumineca e noroi iºi duc cizmele pana la biserica, ºi sa ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amandoi la copilaº, iara d-ta la tustrei. Iaca liniºtea colibei.
Impotriva sfaturilor soacrei, Ghiþa hotareºte singur sa se mute la Moara cu noroc pentru a face avere; deºi locul e rau, izolat, in calea talharilor, Ghiþa hotareºte tot singur ºi iºi asuma toate riscurile. Stabilit la han, prin harnicia sa, reuºeºte sa transforme locul neprimitor intr-un popas placut pentru calatori. Ghiþa dovedeºte in acelaºi timp ºi o capacitate de adaptare.
Dupa o scurta perioada de mulþumire ºi de prosperitate, Ghiþa descopera ca adevaratul stapan al locurilor este Lica Samadaul. Primul semn il pune pe ganduri: porcarii lui Lica vin, mananca, beau ºi pleaca fara sa plateasca; Ghiþa nu este un om slab, el intuieºte ce-l aºteapta ºi se pregateºte de rezistenþa morala, cumparandu-ºi pistoale, aducandu-ºi caini ºi tocmind o sluga.
Chiar de la prima intalnire cu Lica iºi da seama de adevaratele intenþii ale acestuia ºi refuza orice colaborare: Eu nu stau aici ca sa þin seama despre cei ce vin ºi trec ºi aºa nici nu-i prea ºtiu. Este insa repede redus la tacere ºi silit la colaborare de Lica Samadaul, care ii ia toþi banii sub forma de imprumut; lui Ghiþa nu-i raman prea multe posibilitaþi, pentru ca denunþandu-l pe samadau ºi-ar putea pierde banii.
Prima greºeala a lui Ghiþa este acceptarea grasunilor trimiºi de Lica. Treptat, carciumarul face tot mai multe compromisuri; el ajunge astfel la incruciºarea unor motivaþii puternice, dar opuse: pe de o parte dorinþa de a ramane om cinstit, dar sarac, iar pe de alta tentaþia caºtigului uºor, dar care inseamna pierderea cinstei.
Carciumarul incepe un joc al disimularilor: pe faþa il informeaza pe Lica, dar in ascuns ia legatura cu jandarmul Pintea. El iºi propune sa-ºi faca acest joc 2-3 ani, pana strange ceva avere. Socoteala sa este greºita: el nuºi da seama ca Lica cere totul, o supunere deplina ºi necondiþionata. Asocierea cu raul nu se produce uºor, ci are consecinþe profunde asupra carciumarului, care-ºi pierde liniºtea sufleteasca, bucuria caºtigului cinstit ºi seninatatea.
Carciumarul este chinuit de remuºcari; zbaterea sa este cu atat mai dramatica, cu cat el este conºtient de decaderea sa. Carciumarul opune samadaului o rezistenþa susþinuta reacþionand puternic impotriva umilirii: Imi iai banii! Saþi fie de bine! Mi-ai luat liniºtea sufletului ºi mi-ai stricat viaþa: sa-þi fie de bine! Dar sa nu crezi ca ma þii legat, sa nu crezi ca te prinde sa ma iai in bataie de joc!; Lica, nu crede ca poþi sa ma þii de frica. Daca eºti om cuminte, cauta sa te pui la buna inþelegere cu mine.
Ghiþa iºi da seama de propria sa degradare morala prin asocierea cu samadaul; in discuþiile cu acesta razbate un fel de revolta neputincioasa impotriva celui mai tare: Nu te juca dar cu mine. Gandeºte-te ca tu m-ai facut sa nu mai am multe de perdut ºi baga de seama sa nu mai perd ºi cele ce am! Sa-þi fie frica de mine!
Devenind tot mai mult omul lui Lica, Ghiþa se schimba radical: dintr-un om sociabil, deschis, devine un om inchis in lumea propriilor sale ganduri, veºnic preocupat de propria sa familie. Din dorinþa de aºi opcroti familia el o þine pe Ana departe de problemele ºi gandurile sale; armonia, seninatatea, veselia dispar treptat din familia sa.
Ghiþa accepta sa schimba banii murdari ai lui Lica ºi sa-i dea informaþiile necesare; el prinde gustul banului nemuncit ºi drept rezultat lacomia sa se amplifica tot mai mult. Prima lovitura morala o reprezinta luarea banilor de catre samadau; a doua implicarea sa in procesul impotriva lui Lica ºi a oamenilor sai. Ghiþa este nevinovat, dar apariþia la proces alaturi de porcarii banuiþi de crima, il descalifica. Reputaþia sa de om cinstit, autoritatea sa morala se prabuºesc; instrainat de propria sa familie, condamnat la dispreþul oamenilor, umilit de repetate ori de samadau, Ghiþa incearca o apriga sete de razbunare impotriva samadaului.
El iºi da seama foarte bine, ca datorita lui Lica a pierdut totul: mulþumirea caºtigului cinstit, liniºtea ºi fericirea familiei, rescpectul oamenilor; gestul sau din final, abandonarea Anei in braþele samadaului este in fond o incercare disperata de razbunare.
Din nou, socoteala sa este greºita, crezand ca femeia va rezista pana cand el va aduce pe jandarm pentru a-l prinde pe samadau cu dovezi compromiþatoare asupra lui: Tare om eºti tu, Ghiþa, grai Pintea pe ganduri. ªi eu il urasc pe Lica; dar n-aº fi putut sa-mi arunc o nevasta ca a drept momeala in cursa, cu care vreau sa-l prind.
Uciderea Anei este pe fond o expresie a iubirii profunde pentru ca viaþa lor din acest moment ar fi fost imposibila.
Sfarºitul lui este o ilustrare a eticismului ardelean insensul ca Ghiþa a greºit tradandu-ºi tradiþia ºi parasind munca cinstita de dragul caºtigului uºor, al banilor.



Lica Samadaul este un personaj la fel de complex ºi complicat. Fara indoiala are cateva calitaþi: inteligent, temerar, bun cunoscator al oamenilor, autoritar, voluntar, dar aceste calitaþi sunt puse in slujba raului.
Este un om tare, al carui scop este puterea, prin care sa-i supuna ºi sa-i manevreze pe ceilalþi. Faþa de Ghiþa adopta o adevarata tactica a domesticirii: ii oboseºte adversarul prin aºteptare prelungita, lasandu-l pe carciumar sa se framante, sa se macine in gol.
Ca o demonstraþie de forþa, iºi trimite oamenii, care mananca, beau ºi nu platesc. Cand apare la han, intra pe uºa din dos, sugerand astfel ca el este adevaratul stapan al locurilor: Aci, la Moara cu noroc, nu putea sa stea nimeni fara voia lui Lica: afara de arandaº ºi afara de stapanire mai era ºi dansul care stapanea drumurile ºi in zadar te inþelegi cu arendaºul, in zadar te pui bine cu stapanirea, caci, pentru ca sa poþi sta la Moara cu noroc, mai trebuie sa te faci ºi om al lui Lica.
Chiar de la prima discuþie Lica ii pune in vedere lui Ghiþa ca trebuie sa colaboreze cu el: Ori imi vei face pe plac, ori imi fac rand de alt om la Moara cu noroc. Lica se autocaracterizeaza, dezvaluindu-ºi brutalitatea ºi cinismul: Eu sunt Lica, samadaul… tu vezi un lucru: ca umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de þara ºi nimeni nu ma opreºte in cale, ca ma duc in oraº ºi stau de vorba cu domni".
Bun psihlog, Lica intuieºte slabiciunea carciumarului: Te ºtiu om, care þine la bani. Pentru a paraliza orice intenþie de nesupunere, Lica ia toþi banii carciumarului sub forma de imprumut. Faptele lui Lica sunt: inºelaciune, furt, crima. El se conduce dupa un cod moral propriu in afara legilor ºi a statului.
In raporturile cu Ghiþa iºi calculeaza cu atenþie fiecare lovitura, lovind in demnitatea omului, in mandria barbatului, in autoritatea sa de soþ ºi parinte, de stapan al hanului; ºi nu in ultimul rand in imaginea sa de om cinstit.
Lica urmareºte o subordonare totala; treptat, el inlatura toate elementele pe care s-ar putea sprijini carciumarul, nelasandu-i decat o singura posibilitate: colaborarea cu Lica.
O demonstraþie de forþa este crima ºi procesul, care urmeaza; printr-o singura lovitura, Lica iºi realizeaza mai multe scopuri: scapa de martori nedoriþi (femeia, Buza-Rupta ºi Saila); il implica pe Ghiþa, care deºi este nevinovat, prin apariþia sa la proces alaturi de porcarii banuiþi de crima, se descalifica (pierde stima ºi increderea celorlalþi); scapa nepedepsit, protejat de marii proprietari de turme de la oraº.
Lica este un om crud pentru care a ucide un om este o fapta obiºnuita: Acum sangele cald e un fel de boala, care ma apuca din cand in cand pentru ca tu nu ºtii inca… ce grozava e placerea de a lovi pe omul care te supara…
Pentru a-ºi realiza scopurile, Lica este in stare de orice. Pentru a-l lipsi pe Ghiþa de sprijinul familiei, ii atrage la inceput pe copii, ºi apoi pe Ana. Ana face ºi ea parte din planul de supunere totala a barbatului prin femeie. Aceeaºi tarie de caracter o dovedeºte ºi in final, cand dandu-ºi seama ca nu mai are nici o ºansa, se sinucide.
Personajul exercita permanent o fascinaþie diavolica asupra celor din jurul sau, acest lucru este intuit de Ana: …e om rau ºi primejdios; asta se vede in ochii lui, din ranjetul lui ºi mai ales din cautatura ce are, cand iºi roade mustaþa cu dinþii. E om patimaº, Ghiþa, ºi nu e bine sa te dai prea aproape de el.
Ana iºi iubeºte familia (soþul ºi copii) ºi sufera, cand Ghiþa nu-i impartaºeºte gandurile lui. Neglijata, ea iese treptat de sub influenþa soþului pentru a intra sub fascinaþia lui Lica. Deºi la inceput il evita pe Lica, intuind fondul rau al acestuia, traptat este impresionata de caracterul puternic ºi barbaþia lui. Ea este o victima instrainata de soþ, abandonata de Lica Samadaul.









Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite