Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Emilian BUCOV
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

r4m22ms
Coordonate biografice: 8 august 1909, Chilia, 17 octombrie
1984, Chisinau. A studiat la liceul B. P. Hasdeu din Chisinau si la Universitatea din Bucuresti (1930 1935). A colaborat la re vistele de stanga Facla , Bluze albastre , Santier s.a. A publi cat pana la razboi volumele de versuri Clocotul muncii (1936),
Discursul soarelui (1937) si China (1938), manifestandu-se ca poet tribun de tip maiakovskian.
In proza a plasmuit romanul Amintirile lui Burca si nuvele despre pescarii din delta Dunarii.
Dupa 1940, in conditiile regimului comunist din estul Prutu lui, remarcabila putere creatoare a poetului a fost secatuita pana la anihilare de tendinta lui de a raspunde comenzii sociale si in

general cerintelor asa-numitului realism socialist. Ca si alti scri itori din epoca, Emilian Bucov a inteles cel de-al doilea razboi mondial ca unul de aparare a patriei , a glorificat colectivizarea agriculturii (intr-un poem intins si, principalul, lipsit de adevar,
Tara mea ), industrializarea (romanul in versuri, iremediabil esuat, Orasul Raut ), constructia canalului Volga-Don. Aceleasi si alte teme a abordat in proza, fara sa realizeze cel putin o lu crare meritorie. Sub nivelul talentului nativ, manifestat pana la
1940, se afla dramaturgia scriitorului. De pacatul ideologizarii ex cesive, de fapt totale, sufera majoritatea operelor lui publicistice.
Din intreaga creatie bucoviana de dupa razboi se evidentiaza cartea de versuri Zile de azi, zile de maine (1965), pentru care de altfel i s-a conferit titlul de laureat al Premiului de Stat al Re publicii Moldova (1966).
Poezia bucoviana antebelica este profund metaforica si com bativa. In conditiile complicate ale Romaniei si in general ale Euro pei anilor 30 scriitorul se situeaza de partea fortelor de stanga, militeaza pentru demolarea regimului de oprimare, se declara luptator in numele unui rasarit generator de echitate sociala.
Particularitatea de capetenie a creatiei de pana la 1940 a poetu lui rezida intr-un stil potrivit cu temperamentul lui nativ si cu natu ra optiunilor lui. Gestul poetic este larg, deschis, incisiv, atacant, mersul imaginat de el este gigant , Parnasul spre care tinde este unul nou, viu,/ in frunte cu Omul,/ Parnas fara stafii,/ fara fan tome! Spre deosebire de Andrei Lupan, care se contopea in mod cosbucian cu taranul oprimat ( Tata , Satul ciudat ), Emilian
Bucov se declara muncitor ( Sunt somer , Infernul sau, mai ales,
Poet si proletar ). Mesajul poeziei numite la urma este declarat anume declarat, chiar daca autorul procedeaza metaforic! in versuri de-a dreptul incendiare, ce se contin intr-un discurs al pro letarului, adresat poetului: Nu mai vreau/ sa taci/ defel./ Goar na ta/ sa toarne/ otel!/ Nu mai vreau/ schelete/ de sunete./ Tare,/



mai tare, poete,/ vreau tunete! Portrete concrete, vii si impresio nante, ca acela din Nita vagabondul ( Sunt vagabond.../ Ieri am dormit, amice,/ in camp sub plapuma de spice,/ azi am dormit sub pod,/ pe o perina de glod... ), portretele colective, ale unor intregi categorii sociale, ca acelea din Infernul ( Noi, mineri/ cu piele de-arama-mbibata cu pulbere neagra,/ cu piepturi scobite,/ cu palide facle mugind in orbite,/ cu paine neagra,/ cu zdrente negre.../ Si pielea,/ si pieptul,/ si ochii,/ si painea,/ si zdrentele
/ totu-i carbune,/ carbune... ), imagini memorabile ale unor actiuni barbare ale fascistilor, ca cea din poezia Autodafe, cutre ierata de ironie si sarcasm ( Dati cuvantul dinamitei./ Sa vadu veasca viata/ de strigatul iubirii si dreptatii!/ Ingropati sub hla mida focului/ nemurirea libertatii!... ), evocarea personali tatilor din trecut ale neamului romanesc, dupa cum se prezin ta Cuvantarea lui Horia ( Dreptatea n-am aflat-o la/ imparat!/
Faceti-va ghioage din stejari,/ din fagi!/ Sa curga opincile peste/ camp arat,/ Dreptatea zace-n voi, iobagi! ), investigatia lirica a tematicii internationale, in poezii ca No passaran, Fotbal s.a., toate adeveresc un temperament vulcanic, manifestandu-se impetuos, uneori in discursuri lungi, dar intotdeauna cu metafore insolite, generatoare de sugestii surprinzatoare.
Ce-i drept, in volumul I de Scrieri (1970) Emilian Bucov a inclus si poezii despre care nu exista nici o dovada ca ar fi fost scrise in anii 30, faptul determinandu-l pe Mihai Cimpoi sa con chida in O istorie deschisa a literaturii romane din Basa rabia, p. 173 ca este greu de crezut ca anumite poezii din volume pe care le declara confiscate de politie sunt scrise pana la razboi . Dar poeziile la care se refera N. D. Cocea sau alti oameni de cultura ai timpului sau descoperite in presa si in ar hive de Simion Cibotaru si de alti cercetatori literari ne conving de vigoarea talentului poetic bucovian, pus in serviciul cauzei imbratisate.

Dupa 1940 Emilian Bucov devine declarativ, prolix, pur pro pagandistic. Stilul adecvat tendintei de demolare a regimului burghezo-mosieresc, preluat oarecum mecanic pentru glorificarea unui regim progresist la prima vedere, dar odios in temeliile lui
(cu raptul Basarabiei si al Moldovei de Sus, cu deportari masive ale bastinasilor in 1940 si cu stramutarea pe meleagul nostru a colonistilor rusi, ucraineni si de alte nationalitati etc.), nu era de loc potrivit. Versul i-a degradat in lozinca, in declaratie nuda.
Principalul insa e ca Emilian Bucov si-a pus talentul in servici ul direct si inca mai important constient al regimului co munist de ocupatie. Inclusiv in basmul Andries, axat pe motive folclorice, pe parcursul caruia autorul evoca inspirat si pe alocuri captivant istoria si destinul Moldovei prin cantece, balade, doine etc. Autorul se dovedeste un cantaret zelos al prieteniei de veacuri dintre popoarele moldovenesc si rus ( Norodul meu/
N-a fost prea mare,/ Dar tare,/ Caci ochii i-au fost/ Inspre Soare Rasare,/ De unde lumina/ Curgea ne-ncetat/ Si bolta senina/ Ne-o tot arginta etc.). O atare intelegere, gresita, a faptelor istoriei noastre mult prea zbuciumate nu este deloc scuzabila nici pen tru anul 1946, cand a fost publicata prima editie a basmului.
Or, de la o editie la alta si au fost multe scriitorul a revazut, a adaugat, a cizelat textul, pastrand, ba chiar adan cind mesajul cu asa-zisa (in epoca) prietenie, care in realitate a fost cea mai barbara inrobire, asuprire, deznationalizare si rusificare a bastinasilor din teritoriile romanesti anexate la



Rusia inca in 1812. Basmul acesta nu e o pastisa dupa cum se pare la o privire fugitiva. Motivele, personajele, vocabularul, limbajul de natura si de esenta folclorica se intretes organic pe parcursul intregii opere cu efuziunile lirice ale scriitorului, lui revenindu-i functia de orchestrant al tuturor elementelor basmului. Peripetiile protagonistului operei, colaborarea aces tuia cu fortele naturii, invingerea greutatilor de tot soiul si vic-

toria finala a binelui asupra raului sunt prezentate de Emilian
Bucov in spiritul creatiei populare orale, dar in cheie lirica (liri co-epica) proprie.
Totusi nimic nu salveaza opera de arta, daca la temelia ei au torul pune o idee falsa si promoveaza o atitudine contrara adeva rului de nedezmintit al realitatii, dupa cum se intampla in basmul bucovian.
Cartea Zile de azi, zile de maine se datoreaza revenirii poetu lui la uneltele sale lirice, la motivele de ordin etic, la interiorizarea discursului autoricesc, la metafora proaspata si sugestiva, din care mesajul (liric) se desprinde firesc, si nu in mod declarativ, ineste tic. Era epoca dezghetului hrusciovist, epoca primului val de trezire a constiintei nationale a romanilor est-pruteni, epoca al carei spirit ii permitea poetului, altadata tribun, sa se destainuie sincer, deplin si cu reala putere de influenta asupra cititorului:
As vrea sa intru intr-un mugur/ prin luna martie in zori/ Si sa ma bucur, sa ma bucur/ privind ivirea unei flori!// Pe urma sa ma fac petala / O fasa pentru fructul greu./ Cand veti manca o portocala,/ Sa stiti c-am dadacit-o eu... .
In poezia aceasta (As vrea sa intru...), in Eu sunt primul etaj..., in Gheata, in Vasleste, luntrasule... si in alte poezii din anii 60 70 Emilian Bucov vorbeste cu cititorul despre stari de suflet si de constiinta adanci, dezvaluie elanuri interioare sincere, promovand idei si atitudini cu mult mai pretioase decat cele din poemele prolixe si plictisitoare, cu teme asa-zis majore, batatorite si rasbatatorite de toti poetii timpului, infectati de realismul stalinist-jdanovist.
Poetul investigheaza liric, prin imagini doldora de sugestie, in parabole mustind de semnificatii etice, trecerea timpului si a vietii, dorindu-si perpetuarea tineretii si avand totodata constiinta imbatranirii iminente si explorand astfel un conflict interior, de ordin sufletesc, dupa cum e cazul miniaturii E primavara-n noi-

embrie... Vigoarea tinereasca a poetului aflat la o varsta inain tata e consemnata laconic prin evocarea anotimpului tanar si inti neritor: E primavara-n noiembrie,/ ura!/ Surade albastru cos mosul/ curat . Prin amanunte si detalii sugestive, ca semetia copa cilor si freamatul viu al frunzelor, prin expresia metaforica densa si surprinzatoare ( Razele incununeaza miresele-amiezile:/ soare lui ii sade bine nun... ), prin fixarea unui cadru concret din reali tatea cotidiana ( Pe strada trec tineri/ primavaratici,/ trezindu-mi in piept/ un placut cadril... ) Emilian Bucov plasmuieste o imagine a tineretii, a tinerescului, a setei de tinerete, imagine careia ii opune adevarul crud, nemilos, exprimat de asemenea in chip metaforic
( Si totusi e toamna/ de cincizeci de carate.../ Noiembrie nu poate sa fie april ). Totul e finete, subtilitate, metafora.
Chiar atunci cand in poezie isi fac aparitia exclamatia si interogatia retorice, nu lipsesc definitiv metaforele si sugestia, paralelismul artistic: Eu rodul mi-l cresteam,/ si zi si noapte ingrijin du-l,/ cu doina, zisa-n soapta,/ pietroasa osteneala alungand-o... .
Rodul este expresia simbolica a rezultatului activitatii omului, ace la pe care nu trebuie sa-l smulga maini straine,/ frangand plapande ramuri , deci care necesita o atitudine plina de gingasie




( Doar el e seva din seva mea./ Ca si pe mine,/ il doare rana... ).
Or, atitudinea inumana fata de rezultatele muncii sale il determi na pe scriitor sa formuleze o interogatie retorica taioasa, neier tatoare: De ce sa-l azvarliti/ in camioane,/ sa-l hurducati pe sleahuri cu hartoape/ si, ca neoamenii,/ sa zdrumicati fara mila/ rodul crescut...?
Elementul porabolic ne obliga sa descifram , sa decodificam poezia, sa-i cautam echivalentul notional, iminent prozaic, reduc tibil la necesitatea atitudinii omenesti, grijulii fata de rezultatul activitatii omului, in particular a omului de creatie.
Poetizarea stejarului ( frumos, rotat si nalt ) si a elicei con stituie alta dovada a gandirii metaforice a poetului care se vrea

aidoma lor: vesnic verde si viguros, in necuntena miscare si activitate.
Pot fi citate si alte exemple de poezii bazate pe metafore si simboluri, prin mijlocirea carora Emulian Bucov promoveaza me saje etice importante ramanand in cadrul poeziei autentice: Vantul negru, Curatenie generala, Bobul de poama etc.
Din pacate, si dupa cartea Zile de azi, zile de maine autorul acesteia a compus multe opere tributare ideologici comuniste si exprimarii neglijente, plate. Uneori nici expresia metaforica nu salveaza opera bazata pe inchipuiri desarte ca aceea ca orasul
Chisinau va deveni port ( O luna se scurge, o alta luna,/ Legenda are de acum pasaport / Canalul nascut primeste un nume./ Ura!
Chisinaul nostru e port!/ ...Pe debarcader stau reprezentantii/
Veniti din republicile-surori./ Lastunii sus se-nvartesc in danturi,/
Iar jos se inaugureaza-un vapor... ) sau pe glorificarea valorilor comuniste ( Tineretea care nu trece/ Prin comsomol e rece... ).
Or, intreg ciclul de poezii din 1969 1970 din volumul 3 de
Scrieri bucoviene e intesat de idei similare, culminand cu exal tarea misiunii eliberatoare a slavitei armate sovietice ( Dar in ciuda mortii cantul a ramas,/ El vorbea de marsul tunator/ Al ostasului ucrainean viteaz/ Si al partizanului razbunator.// Si din el alt cantec s-a nascut / Cum ca-ostasii rosii au purtat/ Pan la
Prut si dincolo de Prut/ Steagul salvator, atat de asteptat ). De aceea conchidem ca, desi a fost o fire poetica si a realizat si unele poezii reusite pana la 1940 si in anii 60 70, Emilian Bucov este poate cel mai concludent exemplu de talent autentic, viguros, care n-a dat nici pe departe masura sa adevarata, din cauza ca a slujit, in temei, idei si idealuri false.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Ion Ciocanu, Emilian Bucov: Zile de azi, zile de maine . In cartea lui: Itinerar critic , Chisinau, Ed. Cartea moldoveneasca, 1973.

Mihail Dolgan, Evolutia metaforei poetice in creatia lui Emilian Bu cov. In cartea lui: Idee si imagine poetica , Chisinau, Ed. Cartea moldo veneasca, 1971; Emilian Bucov (O incercare critica de reconsiderare).
In Literatura si arta , 1996, 1 august.
Simion Cibotaru, Scriitorul si timpul, Chisinau, Ed. Literatura artistica, 1979.
Mihai Cimpoi, O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia,
Chisinau, Ed. Arc, 1996; editia a II-a, 1997.
Alexandru Burlacu, Poezia lui Emilian Bucov: de la futurism la neogon gorism. In cartea lui: Critica in labirint , Chisinau, Ed. Arc, 1997.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite