Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 


Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Critica si istoria literara
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

y5v8vb
Critica si istoria literara din anii postbelici au fost expresii mai directe, de aceea mai monstruoase ale climatului social-politic si cultural al epocii. In conditiile evocate de noi in paginile anteri oare critica si istoria literara aveau misiunea de a veghea respecta rea indicatiilor lansate cu o consecventa diabolica de partidul co munist in hotarari speciale si in documentele congreselor si conferintelor, de a demonstra viablitatea metodei de creatie a re alismului socialist , de a lua in toate si intotdeauna pozitie de clasa. Un timp ni se interzicea, in principiu, orice referire la creatia scriitorilor clasici nationali din motivul ca erau romani, fiind in voga teoria proletcultista despre mostenirea literara de pana la
1917, teorie ajunsa la inflorire inca in anii 20 30 in fosta Re publica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca prin carti ca Intrebari literare a lui Samuil Lehttir si Iosif Vainberg (Tiris polea, 1930). Dar si mai incoace, dupa ce icepusera sa fie editate unele opere ale scriitorilor clasici, din carti erau omise cuvinte si fraze intregi referitoare la romani si la destinele istorice ale Basa rabiei. Nu se putea vorbi despre creatia scriitorilor basarabeni in cadrul literaturii romane; o incercare a lui Ion Vasilenco din
1964! de a pune problema reeditarii operelor lui Constantin
Stere a fost pana la urma fatala pentru cutezatorul istoric literar.
Opiniile oficiale despre natura celui de-al doilea razboi mon dial, despre binefacerile colectivizarii agriculturii, despre asa zisa prietenie a popoarelor sovietice si mai cu seama cu marele

popor rus, apoi nivelul scazut al maiestriei scriitorilor, date fiind necunoasterea traditiilor literaturii clasice si lipsa experientei lor artistice, si alte fapte concrete au determinat nivelul din cale afara de scazut al primelor recenzii, articole si studii . De aceea nu este de mirare ca prima carte de critica literara postbelica stu diul despre activitatea lui Ion Canna (1953) este sub orice nivel, cu toate ca apartine celui mai erudit si mai talentat critic si istoric literar al timpului, Vasile Coroban.
Situarea pe pozitiile oficiale (ale partidului comunist) si inter pretarea eronata a misiunii literaturii sunt principalele neajun suri ale criticii si istoriei literare imediat postbelice. S-ar putea spune ca anume o atare critica si istorie merita literatura care se scria pe atunci.
Revirimentul s-a produs initial in poezie si proza, pe cand criti ca si istoria literara continuau sa fie superficiale, retrograde si vulga rizatoare. De aceea poeme ca Hat in hat si fata-n fata de Andrei
Lupan, povestiri ca Frunze de dor de Ion Druta, mai tarziu ro mane ca Povestea cu cocosul rosu de Vasile Vasilache, sau per sonaje originale, ca Gheorghe Negara din romanul Podurile de
Ion C. Ciobanu, n-au fost intelese just la ora aparitiei, au dat nastere unor ecouri critice totalmente inadecvate si inacceptabile.
Primenirile de ordin social-politic survenite dupa moartea lui
Stalin au constituit premisele unei literaturi autentice si, respec tiv, ale unei critici si istorii literare evoluate. La sfarsitul anilor
50 si in anii 60 se afirma tot mai multi specialisti in materie de critica si istorie literara, care publica articole, studii si carti de analize la obiect si de viziuni sintetice asupra fenomenului literar clasic si contemporan.
Faptul acesta a permis, intai de toate, sa fie elaborate o seama de prefete, absolut necesare, la operele cronicarilor si ale scriito rilor clasici reeditate pentru prima oara la Chisinau, si culegeri colective de studii asupra vietii si activitatii cronicarilor si scriito-

Criticul literar si cunoscutul cercetator literar bucurestean
Dimitrie Vatamaniuc. Braila, 1991. rilor clasici. S-au evidentiat in aceasta munca de pionierat Vasile
Coroban, Ramil Portnoi, Eugeniu Russev, Efim Levit, Ion Vasilen co s. a.
In randul al doilea, o parte de cercetatori stiintifici, specializati in creatia cronicarilor si a scriitorilor clasici, au realizat studii monografice privind viata si activitatea scriitorilor din trecut. Astfel,
Eugeniu Russev ne-a lasat cartile Slova cronicareasca ecou al batranei Moldove (1974), Cronografia moldoveneasca din veacurile XV-XVIII (1977), Cronografia moldoveneasca monument al ideologiei feudale (1982), micromonografiile
Miron Costin (1978), Ion Neculce (1980); Vasile Coroban este autorul cartilor Studii si articole de critica literara (1959), Stu dii, eseuri, recenzii (1968), Romanul moldovenesc contempo ran (1969; ed. a II-a, 1974), Pagini de ciritica literara (1971), al monografiilor Vasile Alecsandri. Viata si opera (1957), Dimi trie Cantemir scriitor umanist (1973) s. a.; Ramil Portnoi a

editat cartile Analize si aprecieri (1959), Ecouri critice (1963),
Articole critice (1966); Nicolae Corlateanu un foarte pretios
Studiu asupra sistemei lexicale moldovenesti din anii 1870
1890 (1964) si o carte instructiva Scriitorul in fata limbii literare
(1985); Gheorghe Bogaci cartile Pagini de istoriografie literara
(1970), Alte pagini de istoriografie literara (1984); Constan tin Popovici studiul Eminescu. Viata si opera (1974; ed. a II-a,
1976) s. a.
S-au afirmat ca cercetatori scurpulosi Efim Levit (Gheorghe
Asachi, 1966; Studii de istorie literara, 1971; File vechi ne cunoscute..., 1981; Poezia moldoveneasca moderna la incepu turile ei. 1770 1840, 1977; editia a doua, revazuta si comple tata, 1988), Haralambie Corbu (Dramaturgia lui Alecsandri,
1962; Alecsandri si teatrul, 1973; Statornicirea literaturii moderne moldovenesti si problema metodei de creatie. 1840
1860, 1976). Studii aparte si carti meritorii despre literatura cla sica au scris si Nicolae Romanenco, Pavel Zavulan, Leonid Curuci,
Ion Osadcenco, Lazar Ciobanu.
Cercetarea mostenirii clasice continua cu participarea unor is torici literari din generatiile succesoare, ca Mihai Cimpoi (Narcis si Hyperion, 1979; ed. a II-a, 1986; Cicatricea lui Ulysse, 1982;
Sfinte firi vizionare, 1995), Vasile Ciocanu (Constantin Stamati.
Viata si opera, 1981; File de istorie literara, 1989), Gheorghe
Mazilu (Lecturi eminesciene, 1990), Iurie Colesnic (Doina doru rilor noastre, 1990), Lucretia Barladeanu (Sentimentul naturii in poezia lui Eminescu, 1996), Ion Plamadeala (Un model roma nesc de critica stiintifica in context european, 1996) s. a.
La valorificarea mostenirii cronicarilor si a scriitorilor clasici contribuie si unii cercetatori relativ tineri, ca Pavel Balmus si Vasile
Malanetchi. Doua carti se cer mentionate in mod deosebit: An tologia poeziei vechi moldovenesti de Nicolae Dabija (1987) si
Poeti de pe vremea lui Eminescu de Eugen Lungu (1990).

In randul al treilea, desi cu o foarte regretabila intarziere, s-a inceput cercetarea vietii si activitatii scriitorilor basarabeni din perioada interbelica. Si-au dat concursul cercetatori din toate generatiile, evidentiindu-se Vasile Badiu, Mihai Cimpoi, Pavel Bal mus, Vasile Malanetchi, Iurie Colesnic, Alexandru Burlacu. Contri butii foarte serioase in domeniu sunt compartimentele respective din O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia de
Mihai Cimpoi (1996) si cartea Basarabia necunoscuta de Iurie
Colesnic (1993; cartea a II-a a vazut lumina tiparului in 1997).
In randul al patrulea, incepand cu anii 60 a luat amploare procesul de cercetare critica a literaturii contemporane, poate cel
Criticul si istoricul literar cu un grup de pedagogi, sositi din raioanele republicii la perfectionare. Printre oaspeti cunoscutii lingvisti romani Mioara Avram, Flora Suteu si Stefan Cazimir.

Libraria Scripta din Chisinau. Lansarea cartii Scriitori romani de azi (4 volume) de Eugen Simion. De la stanga la dreapta: acad. Eugen
Simion, presedintele Academiei Romane, Anatol Vidrascu, directorul
Grupului editorial Litera, acad. Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii
Scriitorilor din Moldova, Serafim Urecheanu, primarul municipiului
Chisinau. mai greu de infaptuit, date fiind conditiile concrete in care s-a scris literatura insasi si mentalitatea cercetatorilor formati la scoa la documentelor de partid si a literaturii aservite regimului co munist de ocupatie. Un exemplu viu de tribut, platit intelegerii pe vechi, in spiritul cerintelor partinice straine adevarului vietii, stiintei si istoriei, il constituie Istoria literaturii moldovenesti , vol. 3, partea I, aparuta in 1989, cand conditiile social-politice si

culturale permiteau si chiar cereau o viziune noua asupra scriito rilor, operelor, asupra literaturii contemporane in ansamblu, vi ziune care le-a lipsit insa autorilor volumului la acea ora a isto riei noastre.
Totusi, in pofida conditiilor grele, mentalitatilor deformate, neajunsurilor si piedicilor de tot soiul, si in cercetarea procesului literar contemporan s-au afirmat prin articole, studii si chiar carti criticii Vera Panfil, Argentina Cupcea-Josu, Raisa Suveica, Simion
Cibotaru (foarte valoros prin cercetarile de arhiva, dar in virtutea functiilor detinute cel mai aservit ideologiei comuniste) s. a.
Curand locul acestora l-a ocupat generatia lui Mihai Cimpoi, a Elizei Botezatu, a lui Mihail Dolgan etc., de la un timp concu rata sanatos de cativa critici din generatia acum mijlocie a lui
Eugen Lungu, Andrei Turcanu, Tudor Palladi, a Anei Bantos...
Se afirma tot mai insistent prin articole si recenzii Mihai Vacu lovschi, Stefan Hostiuc si Anatol Moraru. Au reusit, intre timp, sa debuteze editorial criticii tineri Alexandru Burlacu (Critica in la birint) si Iulian Ciocan (Metamorfoze narative).
Nu lasam fara atentie faptul ca in chiar ultimul timp activeaza pe ogorul criticii, mai exact al eseisticii critico-literare, o seama de scriitori tineri, ca Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Paun,
Grigore Chiper, Vasile Garnet, Vitalie Ciobanu, Nicolae Leahu, Mir cea V. Ciobanu etc.
Un cuvant aparte se cere spus despre putinele, deocamdata, carti de teorie a literaturii, dintre care mentionam volumul colectiv
(Vasile Coroban, Vasile Badiu, Leonid Curuci) Studii de teorie a literaturii (1979), lucrarile Elemente de poetica (1970), Versul romanesc (1970), Versul modovenesc contemporan (1977) s. a. de Leonid Curuci, Continut si forma in opera literara (1972),
Frumosul artistic si valoarea lui educativa (1972), Semnificatia social-estetica a literaturii (1980) s. a. de Timotei Melnic, As pecte ale conventionalului in proza scurta moldoveneasca con-

temporana (1980) de Elena Tau si Ispita nemuririi de Aurelian
Silvestru...
Afirmatiile din acest inceput de compartiment ne obliga sa conchidem ca la ora actuala in republica exista un proces amplu de cercetare si de evaluare a creatiei sccriitorilor. Participantii ac tivi la acest proces si majoritatea recenziilor, articolelor, studiilor si cartilor acestora sunt nominalizati (nominalizate) in comparti mentul Bibliografie selectiva al fiecarui articol si portret de creatie inclus in cartea de fata. Aici prezentam pe doi dintre cei mai dotati critici si istorici literari: Vasile Coroban si Mihai Cimpoi.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Mihai Cimpoi, Conditia criticii literare. In cartea lui: Alte disocieri ,
Chisinau, Ed. Cartea moldoveneasca, 1971; O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia, Chisinau, Ed. Arc, 1996; editia a II-a, 1997.
Mihail Dolgan, Competenta si obiectivitate conditii indis pensabile ale recenziei. In cartea lui: Constiinta civica a poezi ei contemporane , Chisinau, Ed. Cartea moldoveneasca, 1976.
Leonid Curuci, Busola filologului-cercetator (Scurt indrumar istorico filologic), Chisinau, Ed. Stiinta, 1981.
Ion Ciocanu, Imperativul criteriilor si principiilor sigure; In absenta discernamantului critic. In cartea lui: Dreptul la critica , Chisinau, Ed.
Hyperion, 1990; In cautarea numitorului comun. In cartea lui: Reflectii si atitudini , Chisinau, Ed. Hyperion, 1992; Reflectii asupra unui debut cri tic. In Literatura si arta , 1998, 4 iunie.
Andrei Turcanu, Procesul literar postbelic intre dogma si creativitate.
(Prospect la o tema a calvarului totalitarist). In cartea lui: Bunul simt ,
Chisinau, Ed. Cartier, 1996.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite