4-1

ION
de Liviu Rebreanu

. Caracterizarea personajelor

1). Ion
-personaj principal şi complex
-G. Călinescu: "Ion nu este însă decât o brută, căreia şiretenia îi ţine loc de deşteptăciune"
-E. Lovinescu: "Ion e expresia instinctului de stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită"
-cei doi critici au păreri total opuse pentru că personajul este de o mare complexitate
-portretul fizic: "voinic şi vânjos" - caracterizare făcută de autor; sumară
-este pătimaş în iubirea pentru pământ
-este forte ambiţios
-şiretenia, este prefăcut, viclean
!! "Feţele" lui Ion: cu Ana - cinic; cu Vasile Baciu - sfidător; cu George - violent; cu Herdelea - linguşitor; cu preotul Belciug - servil, supus; cu părinţii lui - brutal; cu copilul - grijuliu (nu îl iubeşte); cu Florica - iubitor.
!! Cum este văzut Ion de alţii: de Vasile Baciu - hoţ, fleandără, sărăntoc, tâlhar; de George - un rival; de Titu - un tânăr harnic şi muncitor, dar fără noroc; de Herdelea - harnic, muncitor, cinstit; de preotul Belciug - spaima satului, ticălos.
-modalităţi de caracterizare: directă - autocaracterizare, autor şi celelalte personaje, iar indirectă - prin vorbe şi faptele săvârşite

2). Ana
-este simbolul destinului tragic al femeii de la ţară de la începutul secolului XX: roaba soţului şi născătoare de copii
-portretul fizic: "sl&
#259;buţă şi urâţică" - Ion; o făptură firavă, blândă şi modestă
-Ana este o victimă a lui Ion, a lui Baciu şi a propriei iubirii
-ea trăieşte drama orfanei pe lângă un tată dur şi beţiv; din această dramă iubirea pentru Ion o consideră o salvare
-iubirea este pentru Ana barca de salvare din acestă situaţie în care trăieşte
-este foarte sensibilă, trăind puternic bucuriile şi nenorocirile vieţii

4-2

-este supusă şi umilă şi faţă de tată şi de soţîn locul ajutorului sperat de la tată sau de la soţ, Ana primeşte deopotrivă înjurături şi pumni
-neputând suporta răutatea tatălui şi ostilitatea soţului, Ana se spânzură, un gest "stârnind ecouri cu răsunet depărtat"
-ea este tratată cu simpatie de către autor, văzănd în aceasta atitudinea lui Rebreanu faţă de destinul nefericit al femeii de la ţară dintotdeauna

3). Vasile Baciu
-este un om dur care are doar interese'ul apărării proprietăţii sale
-el se îmbogăţise exact prin procedeul pe care îl pune în aplicare şi Ion; deosebirea este că el şi-a respectat soţia "pentru că l-a făcut om"
-este beţivul satului faţă de care ia mereu atitudine preotul Belciug
-nu simte nimic pentru Ana, bătăile cumplite venind din părerea de rău că trebuie să se despartă de pământurile date ca zestre
-are aceeaşi atitudine brutală faţă de toţi cei din jur
-va pierde totul şi, curios, în acel moment se hotărăşte să se lase şi de băut

4). Preotul Belciug
-reprezintă preotul care nu-şi înţelege adevărata manire în fruntea cominităţii pe care o p 59;storeşte
-în locul toleranţei şi a bunei înţelegerii, el este un instigator la ură, la ceartă, la judecată (scena cu bătrâna de la tribunal)
-pus pe căpătuială, Belciug câştigă din orice intervenţie pe care o face
-este lipsit de orice fel de scrupule, trădând încrederea familiei Herdelea, care-l considerau prieten şi cumpărând mobila scoasă la licitaţie

5). Herdelea
-este tipul intelectualuilui român din Ardealul aflat sub ocupaţie austro-ungară la începutul secolului XX
-este un mare patriot, educat aşa şi educându-şi la fel copii
-este un om muncitor, este un luptător, având o familie grea de întreţinut şi face faţă necazuriloe vieţii, luând apărarea tuturor dezinteresat
-este sensibil la durerile celor din jur şi ajută pe cei aflaţi în impas (Ion)
-ameninţat de inspectorul şcolar cu pierderea postului va susţine candidatura candidatului ungur contra voinţei sale, şi îi va părea rău
-este un soţ şi tată iubitor apărând interesele familiei.


4-3

6). Titu Herdelea
-tipologia tânărului aflat la vârsta iniţierii (23 de ani)
-este visător într-o societate în care drepturile tinerilor români erau blocate de regimul de ocupaţie
-visează la o iubire mare, dar se mulţumeşte cu Roza Lang, o femeie de moravuri uşoare
-visează o carieră literară şi se mulţumeşte cu postul de ajutor de secretar într-o comună
-este într-un anume fel un luptător pentru că mereu caută un drum care să-i dea satisfacţie şi împliniri şi se va bucura de promisiunea fratelui lui Pintea că-l va ajuta să intre în viaţa literară la Bucureşti (se va întâmpla în romanul "Răscoala")