Referate romana, referat, comentarii, proiecte, lucrari bacalaureat, liceu si facultate, capacitate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


loading...

Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 

Referate romana


  • POVESTE De Marin Sorescu

    Marin Sorescu este, in poezie, un spirit “demitizant”, dar original prin “capacitatea expresiei de a sugera raporturi nevazute dintre lucruri”(Eugen Simion), prin specularea unor sentimente sau intamplari cu efecte ironice, “dand cu tifla in dreapta si in stanga”, dar mai ales prin ademenirea cititorului spre un final inedit, “pentru ca presimti ca acolo se afla, mai totd ...


  • OMUL-FANTĂ / N. Stănescu (Se închină lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel)

    Omul-fantă are îndepărtate origini./ El vine din afară:/ din afara frun¬zelor,/ din afara luminii protectoare / şi chiar / din afara lui însuşi.// Ia fiinţă venind./ Astfel, el se umple / cu imaginile di¬forme / atârnând lă¬ţoase de marginile / exis¬ten¬ţei,/ sau, pur şi sim¬plu,/ el adulmecă exis¬tenţa / şi ia naştere l& ...


  • NICOARA POTCOAVA – REZUMAT

    Mihail Sadoveanu a pastrat cadrul istoric, pe eroul roman trait printre cazaci, alaturi de alte personaje istorice reale ( Petru Schiopul, Nicoara Potcoava, Alexandru, fratele sau, hatmanul Sah ), si a construit un roman de aventuri cu care a si debutat in 1904, intitulat sugestiv “Soimii”. In 1952, dupa aproape o jumatate de secol, a simtit nevoia sa il refaca si a realizat o capodopera de ga ...


  • Nichita Stănescu în căutarea pietrei filosofale (eseu)

    Nichita Stănescu a descoperit taina transformării cu¬vin¬telor în poezie, deşi ţelul lui era să găsească piatra filosofală. În timpul ex¬pe¬rienţelor, unele dintre ele trau¬ma¬tizante, a descoperit taine cutre¬mu¬ră¬toa¬¬re, a descifrat mis¬te¬re şi rebusul metaforelor, a transformat puterea gândului într-un laser lingvistic, a practicat ...


  • Mioriţa. Lucrări critice reprezentative

    După toate probabilităţile, balada Mioriţa a fost descoperită de Alecu Russo în Munţii Sovejei în perioada februarie - aprilie 1846. Un eveniment important care a mar¬cat „preistoria” Mioriţei este publicarea tex¬tului, de către Vasile Alecsandri, în sec¬ţiunea „Cântece poporale româneşti” din gazeta „Bucovina” din Cernăuţi (an. III, ...


  • Mioriţa, un fenomen cultural

    Poeţii şi scriitorii români şi-au manifestat deschis o admiraţie necondiţionată faţă de acest poem al literaturii populare, valorificându-i valenţele prin filtrul talentului şi al modului personal de percepere a mesajului. ■ Nichita Stănescu (1983) a mărturisit, în numele generaţiei sale şi al celor an¬te¬rioare: “F& ...


  • Mioriţa si globalizarea culturii (eseu)

    Primul pas pentru a înţelege Mioriţa este de a pătrunde în specificul etnic, cultural şi mai cu seamă spiritual al poporului român. Acest demers porneşte de la premisa unicităţii ei. Pe de altă parte însă temele şi motivele (în sens conceptual şi etnografic) conservate în aceas¬tă baladă sunt comune spaţiului cultural ...


  • Îndoirea luminii de Nichita Stănescu (comentariu)

    Imitându-l pe Einstein, fizicianul (vezi teoria rela¬ti¬vităţii) şi pe Uli¬sse, Odi¬seul, care şi-a în¬cordat arcul în sala de piatră a peţitorilor fru¬moasei Pene¬lopa, Nichita Stănescu a în¬cer¬cat să îndoaie lu¬mina “ca pe o ramură a cărei singură ra¬mură era soarele”. O ima¬gine titanică şi energetică a forţei sp ...


  • ELEGIA OULUI, A NOUA / N. Stănescu

    Într-un ou negru mă las încălzit / de aşteptarea zborului lo¬cuind în mine;/ stă unul lângă altul, nedezlipit,/ sinele lângă sine./ Sentimentul unei aripi îmi curge-n spinare,/ senzaţia de ochi îşi caută o orbită./ O, tu, întuneric mare,/ tu, dezgustată naştere încremenită / S-a aşezat pe mine o idee / şi mă cloce ...


  • ELEGIA ÎNTÂIA / Nichita Stănescu (Vol. 11 Elegii)

    I. El începe cu sine şi sfârşeşte / cu sine./ Nu-l vesteşte nici o aură, nu-l / urmează nici o coadă de cometă.// Din el nu stră¬bate-n afară / nimic; de aceea nu are chip / şi nici formă. Ar semăna întrucâtva / cu sfera,/ care are cel mai mult trup / învelit cu cea mai strâmtă piele / cu putinţă. Dar el nu are ni ...


  • ELEGIA A ZECEA / N. Stănescu (Sunt)

    Sunt bolnav. Mă doare o rană / călcată-n copite de cai fu¬gind./ Invizibilul organ,/ cel fără nume fiind / neauzul, nevăzul / ne¬mirosul, negustul, ne¬pipăitul / cel dintre ochi şi timpan,/ cel dintre deget şi limbă, -/ cu sea¬ra mi-a dispărut simultan./ Vine vederea, mai întâi, apoi pauză,/ nu exis¬tă ochi pentru ce vine;/ vi ...


  • ELEGIA A OPTA, HIPERBOREEANA / N. Stănescu

    I. Ea mi-a spus atunci, văzând lucrurile fixe / ale alcătuirii mele:/ Aş vrea să fugim în Hiperboreea / şi să te nasc viu,/ asemenea cerboaicei, pe zăpadă,/ în timp ce aleargă şi urlă / cu sunete lungi atârnate de stelele nopţii.// La frig cu noi şi la gheaţă!/ Îmi voi dezbrăca trupul / şi voi plonja în ape, cu ...


  • ELEGIA A DOUA. GETICA / N. Stănescu (lui Vasile Pârvan)

    În fiecare scorbură era aşezat un zeu./ Dacă se crapă o piatră, repede era adus / şi pus acolo un zeu.// Era de ajuns să se rupă un pod,/ ca să se aşeze în locul gol un zeu,// ori, pe şosele, s-apară în asfalt o groapă,/ ca să se aşeze în ea un zeu.// O, nu te tăia la mână sau la picior,/ din greşeală ...


  • Doi feti cu stea in frunte de Ioan Slavici

    A fost odata un fiu de imparat care,la vanatoare fiind, a intalnit trei fete de pacurar. Ana ,sora cea mare ,ii promite ca daca o ia de sotie ii va face o paine care l-ar tine vesnic tanar si voinic. Stana,cea mijlocie,ii promite o camasa care sa-l faca cel mai puternic in lupta cu zmeii. Laptita,sora cea mai mica si cea mai frumoasa ,ii promite doi feti cu stea in frunte. Feciorul de im ...


  • DESPRE FATALISMUL MIORITIC (eseu)

    Ne vom opri în continuare asupra unei teme – fatalismul mioritic – care se con¬stituie într-un capitol decisiv al istoriei exegetice, însumând totodată răspunsurile sem¬nificative la una dintre întrebările fundamentale: de ce păstorul îşi acceptă soarta cu atâta seninătate?; de ce, în aceste condiţii, Mioriţa s-a bucurat de „adeziunea” fără ...


  • CARACTERIZAREA LUI ION AL GLANETASULUI

    Personajul principal al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu, si caare da, totodata, titlul romanului, este Ion, baiatul lui Alexandru Glanetasu. Ion este un personaj realist, complex, caracterizat atat direct, de catre naratorul omniscient, heterodiegetic, cat si indirect, prin intermediul comportamentului, actiunilor, gesturilor, gandurilor si al relatiei cu alte personaje din roman. Pe pa ...


  • A UNSPREZECEA ELEGIE / N. Stănescu (Intrare-n muncile de primăvară)

    I. Inimă mai mare decât trupul,/ sărind din toate părţile deodată / şi pră¬bu¬şindu-se din toate părţile-napoi,/ asupra lui,/ ca o dis¬trugătoare ploaie de lavă,// tu, conţinut mai mare decât forma, iată / cunoaşterea de sine, iată / de ce materia-n dureri ia naş¬tere din ea însăşi,/ ca să poat&# ...


  • A TREIA ELEGIE / N. Stănescu (Contemplare, criză de timp şi iar contemplare)

    I. Contemplare Dacă te trezeşti,/ iată până unde se poate ajunge:// Deodată ochiul de¬vine gol pe dinlăuntru / ca un tunel, privirea / se face una cu tine.// Iată până unde poate ajunge / privirea, dacă se trezeşte:// Deodată devine goală, aidoma / unei ţevi de plumb prin care / numai albastrul că¬lă¬to¬reşte.// Iat ...


  • A ŞASEA ELEGIE / N. Stănescu (Afazia)

    Stau între doi idoli şi nu pot s-aleg / pe nici unul, stau / între doi idoli şi plouă mărunt,/ şi nu pot să aleg pe nici unul / şi-n aşteptare-nlemnesc / idolii-n ploaia măruntă. Eu stau / şi nu pot să aleg între două / bucăţi de lemn, şi plouă mărunt şi nu pot / în putreda ploaie s-aleg. Stau,/ ş ...


  • A ŞAPTEA ELEGIE / N. Stănescu (Opţiunea de real)

    Trăiesc în numele frunzelor, am nervuri,/ schimb verdele pe galben şi / mă las pierit de toamnă./ În numele pietrelor tră¬iesc şi mă las / cubic bătut în drumuri,/ cutreierate de repezi maşini./ Trăiesc în nu¬mele merelor şi am / şase sâmburi scuipaţi printre dinţi / tinerei fete dusă cu gândul tot / după leneşe ...




Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

 
 
Copyright© 2005 - 2008| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite