Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Literele latine īn grafia limbii romāne
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Ce alfabet a īntrebuinţat poporul din Dacia şi cānd a adoptat literele cirilice, este o chestiune care formează īncă obiectul [unor] dezbateri şi al investigărilor. Nu se poate admite ca veridică aserţiunea că, pe la-nceputul secolului XII, ar fi existat Leturgia īn limba romānă , şi că tot īn romāneşte s-ar fi īncheiat oarecare tractate cu regii Poloniei.

Cronicarul Dogiel, īn "Codicele diplomatic al Poloniei" scrie cele următoare sub anul 1387: "Litterae homagiales palatinorum Moldaviae scriptae sunt lingua valachia, cujus neminem guarum Cracoviae quenum in tabulario rei-publica instrumentorum origi-nalium exemplaria conficerem, reperire potui: inde est quod illarum summarium tantum cx registro, quod in eodem tabulario exstat, descriptum hic subjungitur".

Din această afirmare se constată mai mult existenţa limbii romāne ca limbă formată, vorbită şi scrisă, decāt felul literelor īntrebuinţate. D-altminterea nu se poate nimic verifica, căci au rămas infructuoase toate cercetările făcute mai īn urmă de a se găsi īn arhivele Cracoviei acele epistole ale domnilor Moldovii către regii Poloniei, scrise īn limba romānă īn secolul XIV şi mai-nainte de această epocă. Mai probabil este că acele epistole vor fi fost scrise īn limba slavă, cu litere cirilice, şi că cronicarul, neputāndu-le citi, le-a crezut scrise romāneşte fiindcă veneau din partea unor domni romāni.

Dimitrie Cantemir īn "Descrierea Moldovii" - şi după dānsul mulţime de alţi cronicari si scriitori - raportează alegaţiunea că pānă la Alexandru cel Bun (1401-1433), romānii ar fi īntrebuinţat, īn scrierea limbii lor, literele latine;


că, după Conciliul ţinut la Florenţa in 1439 (la care ar fi participat şi Damian, mitropolitul Moldovei) ura provocată īn contra bisericci latino-catolice ar fi făcut să se ardă, după acel Conciliu, toate cărţile romāne şi străine, care se aflau scrise cu caractere latine; că acest eveniment s-a īntāmplat după instigaţiunile mitropolitului Teoctist, bulgar de origini, care ar fi excomunicat cărţile scrise cu litere latine şi pe oricine s-ar servi de dānsele sau le-ar păstra; īn fine, că de atunci s-a introdus la romāni uzul buchilor slave, adică alfabetul cirilic. Această tradiţiune nu poate fi considerată decāt ca fictivă, căci n-are nici o bază istorică, şi iată pentru ce:

a) Cronologia nu se potriveşte, relativ la Conciliul din Florenţa, căci acesta s-a ţinut la 1439, cu 6 ani după moartea lui Alexandru cel Bun (sub care păstorise Teoctist). Scriitorii mai vechi decāt Dimitrie Cantemir nu menţionează nimic despre asemenea fapte.

b) Miron Costin nu spune nimic despre arderea cărţilor cu litere latine, iar cāt despre Alexandru cel Bun narează, la anul 1432, c



59; a trămis o deputaţiune la Constantinopole, dar că, negăsind īn capitala imperiului nici pe īmpărat, nici pe patriarchul ecumenic, delegaţii moldavi s-au abătut pe la Ohrida şi că de aci, īntor-cāndu-se-n ţară, au adus cu dānşii cāţiva preoţi şi diferite cărţi slavone.

Astfel, singurile urme scrise ce găsim despre limba romānă din Evul mediu constau numai īn numirile proprii de persoane şi localităţi, ce se īntālnesc īn diplomele semnate de diferiţi domni, scrise īn limba slavă şi mai cu seamă sārbeştc.
Cāt despre forma limbii din această epocă - nefiindu-ne cunoscută prin monumente scrise - nu putem judeca despre dānsa decāt

a) după producerile literaturii populare,

b) după actele dintre particulari şi

c) după mărturia scriitorilor străini, precum vom vedea mai la vale. Mai-nainte īnsă, trebuie să ne oprim asupra fazelor limbii şi naţionalităţii romāne din secolii IX-XIV, cuprinzānd2 introducerea limbii slavice, creştinarea romānilor şi activitatea dezvoltată sub dinastia [Asanilor].





Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite