Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Moara cu noroc de Ioan Slavici (geneza, tema, compozitie)
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Geneza

- nuvela a aparut in volumul de debut editorial intitulat "Novele din popor" publicat in anul . Tematica acestor nuvele este variata:
1) Evocarea mentalitatii satului transilvanean ("Padureanca" si "Gura satului")
2) Rolul intelectualului in luminarea oamenilor ("Budulea Taichii" si "Popa Tanda")
3) Dezvaluirea procesului de dezumanizare a oamenilor in goana dupa avere ("Moara cu noroc" si "Comoara")
Criticul literar, George Calinescu, numeste nuvela "Moara cu noroc": "O opera epica
de mare intindere , o nuvela solida cu subiect de roman, o capodopera a nuvelisticii
romanesti , un moment de referinta in evolutia prozei noastre. Prin ea autorul, asemenea lui I.L Caragiale, este considerat creatorul nuvelei realist-psihologice.
Nuvela "Moara cu noroc" reprezinta in literatura romana curentul realist prin vocatia autorului de a descrie medii sociale si de a crea fise de observatie psihologica. Fiind un bun moralist si fin psiholog, Slavici este precursorul lui Liviu Rebreanu

Tema

- o reprezinta consecintele nefaste pe care le are goana de avere asupra individului (avaritia).

Ideea

- setea de inavutire conduce individul de la dezintegrare morala pana la moarte.
Motivul este cel al banului.

Compozitie
Tipul compozitional este circular. Nuvela incepe si se termina cu vorbele batranei soacre.
Mijloacele compozitionale sunt: gradatia ascedenta, in prezentarea evolutiei conflictului si antiteza in prezentarea personajelor.
Tehnica compozitionala este cea a contrapunctului.

Moduri de expunere - intalnim toate modurile de expunere intre care autorul pastreaza un echilibru compozitional.
Formula narativa este cea a demiurgului omniscient si omniprezent, naratiunea desfasurandu-se la pers a III sg, autorul fiind sobru si obiectiv.

Nuvela este structurata pe 17 capitole actiunea desfasurandu-se in ordine cronologica dezvoltand un conflict psihologic puternic, in finalul nuvelei personajele fiind coplesite de un destin tragic. Unitatea compozitionala a nuvelei este data de vorbele batranei soacre (mama Anei) cu care se deschide si se inchide nuvela: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" ; "Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat. Apoi ea lua copii si pleca mai departe".

Nuvela este foarte bine structurata pe momentele subiectului:




1) Expozitiunea - actiunea este plasata intr-un spatiu geografic precis, situat in zona Ardealului, la Moara cu noroc, situata la intersectia unor drumuri. Personajul principal Ghita, cizmar modest, se hotaraste sa ia in arenda hanul de la Moara cu noroc impreuna cu familia sa, sotia sa Ana, cei 2 copii ai lor si soacra lui.

2) Intriga - o constituie momentul aparitiei la Moara cu noroc a lui Lica Samadaul- personaj malefic, un adevarat geniu al raului.

3) Desfasurarea actiunii -Ghita intra in mecanismul murdar al afacerilor lui Lica, devenindu-i complice si partas la faptele nelegiuite savarsite de acesta. Stapanit de setea de bani, Ghita se indeparteaza de Ana , care dandu-si seama ca soarta lui Ghita este acum legata de Lica: simti tragere de inima pentru acesta (Lica).
Ghita depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure salvandu-l pe Lica, dar condamnandu-i pe viata pe Saila Boarul si Buza-Rupta. In cele din urma Ghita hotaraste sa-l caute pe jandarmul Pintea si sa-i ofere acestuia probe referitoare la vinovatia lui Lica; in acest scop intinzandu-i acestuia din urma o cursa in care o foloseste ca momeala pe sotia sa,Ana

4) Punctul culminant - intorcandu-se la Moara cu noroc si fiind turbat de gelozie si de manie ca a vazut-o pe sotia sa, Ana impreuna cu Lica "prinsi in jocul dragostei", Ghita isi ucide sotia.

5) Deznodamantul - din porunca lui Lica, Ghita este impuscat pe la spate de Raut, care apoi da foc Morii cu noroc. Urmarit fiind de Pintea, Lica nevrand sa fie prins, se hotaraste sa se sinucida izbindu-se cu capul de un stejar.

Personajele - caracterizarea personajelor din Moara cu noroc



Sunt complexe si verosimile, evoluand la inceput in contrast puternic insa devenind apoi complementare. Fiind un scriitor realist desavarsit, Slavici este obiectiv si nepartinitor in prezentarea personajelor sale, lasandu-i pe fiecare in parte sa evolueze pe scena vietii conform cu destinul tragic al fiecaruia.
Portretul fizic al personajelor sale este doar schitat, din el reiesind caracterul fiecarui personaj in parte, Slavici punand accent pe fisa caracterologica si morala a personajelor sale. Scriitorul face investigatii psihologice din care reies foarte bine portretele prezentate.

Ghita - este personajul principal ce evolueaza sub amprenta destinului sau tragic.

Acesta este dat de faptul ca eroul este incapabil sa reziste tentatiei de imbogatire. Prabusirea lui morala incepe din momentul in care il intalneste pe Lica Samadaul. Si devine complicele acestuia in fapte nelegiuite. Pe Ghita nu-l pot salva nici remuscarile trecatoare, nici unele licariri ale omenirii: "Sarmanilor mei copii, voi nu mai aveti, cum avusesera parintii vostri, un tata - om cinstit". Gesturile, atitudinea

si autoanaliza facuta de autor referitoare la Ghita in relatia cu familia sa, releva permanenta confruntare ce se da in sufletul eroului intre sufletul sau cinstit si dorinta de innavutire.

"Iarta-ma, Ano! Ii zise el. Iarta-ma cel putin tu, ca eu n-am sa ma iert, cat voi trai pe fata pamantului". Fiind fricos si las, Ghita se implica din ce in ce mai mult in afacerile necurate ale lui Lica, el jura fals la proces in favoarea acestuia din urma afirmand ca nu l-a vazut iesind in noaptea crimei din carciuma. Drama lui se manifesta in toata amploarea evoluand de la complicitate la fapte nelegiuite pana la crima, iar dezumanizarea lui este definitiva in momentul in care comite crima el insusi. In finalul nuvelei, Ghita cade rapus de propriul sau destin, patima pentru bani fiind nestavilita.


Lica - personajul malefic al nuvelei, un adevarat geniu al raului, este un chip demonic, unic in literatura romana ce duce la pierzanie toate personajele cu care intra in contact.

Ghita il caracterizeaza astfel: "Tu nu esti om, Lica, ci diavol". Gesturile si atitudinea lui Lica inca de la prima lui aparitie : "Eu intreb de carciumarul, cu el vreau sa vorbesc. apucandu-si iar mustata intre buze", tradeaza o personalitate malefica pe care Ana o intuieste de la bun inceput si ii spune lui Ghita: "Lica e un om rau si om primejdios; asta se vede din ochii lui, ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are cand isi roade mustata cu dintii. E om patimas, Ghita, si nu e bine sa te dai prea departe cu el".

Faptele sale infioratoare cutremura omul : minciuna, furt, inselaciune, crima, insa acesta nu pare sa aiba nici un fel de remuscari : "Stiu numai ca ma aflam la stramtoare cand am ucis pe cel dintai om. apoi am ucis pe al doilea ca sa ma mangai de mustrarile ce-mi faceau de cel dintai.".
Intrarea lui in viata celorlalte personaje are efecte catastrofale asupra destinului acestora.


Ana - intruchipeaza duiosia, tandretea si bunatatea in familia sa. Intuieste de la bun inceput caracterul malefic al lui Lica si-si avertizeaza sotul in legatura cu acesta, insa apoi, fiind impinsa de Ghita in bratele lui Lica este impresionata de sangele rece si de stapanirea de caracter a acestuia. Ana este victima incapacitatii sale de a-si pastra simtul echilibrului si al masurii.

Slavici este un moralizator ce-si sanctioneaza personajele in momentul in care acestea gresesc din punct de vedere moral si uman.

Ghita este vinovat de dorinta nestanjenita de avere si de faptul ca-si impinge sotia in bratele lui Lica, o data din dorinta de a profita de pe urmele lui, alta data din dorinta de a-l prinde pe Lica, o foloseste pe Ana ca momeala ; iar Ana este vinovata de a-si fi uitat datoria de mama.



Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2017 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite