Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
ORA FÂNTÂNILOR de Ion Vinea
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


poezie interbelică ♦ poezie avangardistă ♦ poezie lirică ♦ lirism obiectiv

Poezia "Ora fântânilor" de Ion Vinea (1895-1964), pe numele adevărat loan Eugen lovanachi, a fost publicată în revista "Viaţa românească", în anul 1938 şi a dat titlul singurului volum de poezii publicat în timpul vieţii. Poezia concentrează tematic şi stilistic emoţia lirică, până la abstractizarea şi intelectualizarea expresiei. Adept al constructivismului, curent de avangardă care promova apropierea artei de formele tehnologice, industriale ale invenţiei moderne, negând decoraţiile de limbaj sau sentimentalismele, Vinea păstrează în poezie concizia şi rigoarea. Se ajunge astfel la o artă care cenzurează emoţia lirică, sensibilitatea, construind o varietate de experimente lirice şi inovaţii prozodice. Poezia lui Ion Vinea exclude sensibilitatea emotivă şi se manifestă într-un impresionism intelectualizat, a cărei formă schematizată ajunge cumva la geometrizarea limbajului artistic.
Titlul poeziei, "Ora fântânilor", simbolizează dualitatea existenţială, viaţă şi moarte, semnificând timpul limitat al existenţei umane în "fântâna" cunoaşterii.

(Structură, semnificaţii, limbaj poetic) ■ Poezia este structurată în trei strofe, prima şi ultima fiind catrene, iar strofa a doua având cinci versuri (cvinarie).
Strofa întâi ilustrează "ora" favorabilă pentru puritate şi frumuseţe, în care contemplaţia divină creează spiritului uman o linişte binefăcătoare, "linişti stelare", sugestie a tihnei cosmice:
"Oră de linişti stelare,
clar semn de lu


mi fără nume,
largul în ambru şi-n jar e,
Thalassa-n ritmuri apune."
Esenţa existenţei umane se transferă într-un spaţiu abstract, între cer şi mare, idee susţinută de versul"clar semn de lumi fără nume", iar contururile obiectelor sunt difuze, apusul soarelui colorând Thalassa (numele antic grecesc al mării - n.n.) "în ambra şi-njar".
Strofa a doua compune acelaşi spaţiu abstract şi neprecizat al universului, unde se aud "Vocile sfânt de curate", care eliberează omul de spaime, frunţile şi ochii devin de o puritate sacră, "frunţile pure şi ochii,/ cugetul gol şi curat e":

"Vocile sfânt de curate,
frunţile pure şi ochii,
cugetul gol şi curat e,
clopote când legănate
trec în nunteştile rochii."

Glasurile naturii, simbolizate de "clopotele" sunând legănat şi înveşmântate în "nunteştile rochii", sugerează imaterialitatea lumii, faptul că fiinţele şi obiectele şi-au pierdut consistenţa materială, devenind o muzică diafană care sacralizează glasul, gândurile, privirea şi cugetul liric.
în ultima strofa, astrul selenar, luna, se iveşte pe cer'din străfunduri cosmice misterioase, este "Ora fântânilor lunii", care-i dă poetului o sacralizare interioară de înger, ca o rugăciune purificatoare de suflete "netălmăcite şi sumbre":
"Oră de linişti stelare,
clar semn de lumi fără nume,
largul în ambru şi-n jar e,
Thalassa-n ritmuri apune."

Strofa compune un ritual divin, ilustrat printr-un limbaj religios, "înger - şopteşte prin umbre/ vorbele rugăciunii", pentru o curăţire totală a cugetului artistului.

(Limbajul şi expresivitatea textului poetic)
Expresivitatea poeziei este susţinută de pu&#



355;inele verbele aflate la timpul prezent, care profilează permanentizarea atitudinii de înălţare cosmică şi de abstractizare a lumii concrete, condiţie ce tinde să se eternizeze: "apune", "e", "trec", "şopteşte" . Registrul stilistic, tipic avangardismului, este sincopat, tehnicizat şi schematizat, unităţile lingvistice sunt eliptice de predicate, exprimarea fiind concisă şi restrânsă la maxim, ca de pildă în prima strofa. Puritatea contemplaţiei divine este revelată prin numeroşi termeni religioşi -"sfânt", "clopote", "vorbele rugăciunii", "nunteştile rochii", "înger"-, care purifică, sacralizează "ora fântânilor" şi cugetul eului liric
Sugestia textului liric este ilustrată prin figurile semantice reprezentate de bogăţia epitetelor,sugerând abstractizarea cosmică a lumii, "linişti stelare", ori starea de sacralizare poetică: "vocile sfânt de curate", "frunţile pure", "cugetul gol şi curat", "vorbele [...] netălmăcite şi sumbre", sugerând spiritul liric primenit prin ritualul cosmic al apariţiei lunii. Remarcabilă este ambiguitatea stilistică, bazată pe echivocul lexical rezultat din interpretarea semantică diferită a superlativului "sfânt de curate" cu predicatul nominal aşezat ca rimă "curat e", din strofa a doua.
S-ar putea concluziona că, prin lirica sa, Ion Vinea contestă atitudinile conservatoare în artă, clişeele şi stereotipiile, sentimentalismul caduc şi promovează expresia concisă şi rapidă "a limbajului Morse", adecvată constructivismului avangardist.
Poezia se poate defini ca act de eliberare totală a artistului, realizată printr-o exprimare concisă, care "nu este menită să ascundă [...], ci să imite tehnologia comunicării moderne, limbajele artificiale." (Nicolae Manolescu)






Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite