Abordari conceptuale privind cheltuielile

Analiza cheltuielilor totale

Analiza cheltuielilor de exploatare

Analiza cheltuielilor fixe si variabile

Analiza cheltuielilor materiale

Analiza cheltuielilor cu personalul

Analiza cheltuielilor financiare

Analiza costului unitar

Desfasurarea activitatii intreprindeii implica utilizarea resurselor poentru re alizarea de produse finite, efectuarea de lucrari si/sau prestarea de servicii.

Toatlitatea consumului de resurse implicate (materiale, umane, financiare) in activitatea intreprinderii este reflectata in cheltuielile inregistrate.

In conformitate cu standardele internationale de contabilitate (IFRS), cheltuielile sunt definite drept scaderi ale beneficiilor economice genrate fie de scaferea activelor fie de cresterea datoriilor cu impact asupra capitalurilor proprii. O a doua maniera de definire incearca conexiunea cheltuielilor cu capitalul:

æ A

D

In literatura de specialitate alaturi de conceptul de cheltuiala se regaseste ti conceptul de pierdere:

Veniturile in conceptia standardelor internationale reprezinta cresteri ase beneficiilor economice generate fie prin cresterea activelor fie prin diminuarea datoriilor cu efet in sesnsul cresterii capitalului propriu (excluzand noi acorduri ale actionarilor sau asociatilor).

CT V expl V fin V extr

VT CH expl CH fin CH extr

Un alt concept pentru recunoasterea cheltuielilor se refera la principiul conectarii cheltuielilor la venituri. In acest sens orice cheltuiala este recunoscuta daca sta la baza realizarii veniturilor.

In literatura de specialitate sunt regasite mai multe criterii de clasificare a cheltuielilor:

a.      dupa natura lor:

i.

Criteriu folosit la ora actuala pentru intocmirea Cpp

ch de exploatare

ii. ch finanaciare

iii. ch extraordinare

b.      Dupa momentul angajarii lor

i. Cheltuieli aferente perioadei curente

Sunt cheltuieli care se inregistreaza in perioada in care au aparut fara a se avea in vedere momentu platii

ii. Cheltuieli in avans

Sunt cheltuieli care sunt platite in perioada curenta dar se refera la o perioada viitoare.

c.      Dupa caracterul monetar

i.

Acest criteriu prezinta importanta in stabilirea fluxurilor de trezorerie.

Cheltuieli monetare

insotite de diminuare de disponibilitati

ii. Cheltuieli nemonetare

nu angajeaza consum de disponibilitati

d.      Dupa continutul lor

i. Cheltuieli materiale

ii. Cheltuieli cu personalul

iii. Cheltuieli cu provizioanele

iv. Cheltuieli cu dobanzile

e.      Dupa modificarea fata de volumul de activitate desfasurat de intreprindere

i. Cheltuieli fixe

ii. Cheltuieli variabile

Se realizeaza cu ajutorul indicatorului:

Rata de eficienta a cheltuielilor totale

Pentru a asigura se impune ca dinamica CH totale sa fie < dinamica VT.

EXEMPLU:

Activitatea financiara degajeaza pierderi

Determinarea variatiei ratei de eficienta a cheltuielilor toatale.

(sit. nefavorabila)

Determinarea influentelor modificarilor factorilor asupra variatiei R_{CH T}

Factor cu impact favorabil

Factor cu impact nefavorabil

2.

Datorita scaderii eficientei pe tipuri de activitati fata de perioada de baza, societatea a inregistrat o crestere a cheltuielilor.

Pentru corectarea situatiei se pot lua urmatoarele masuri:

cresterea ponderii veniturilor din exploatare

cresterea eficientei pe tipuri de activitate (spre exemplu in activitatea financiara ar trebui sa se caute atragerea de fonduri in conditii - dobanda, mai bune; iar activitatea extraordinara ar trebui redusa la maxim).

Se realizeaza cu ajutorul indicatorului:

Rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare

Cu cat ponderea CA e mai mare  atunci si rata e mai mica in situatia in care, in general, alte venituri din exploatare (A_VE) si chletuielile aferente acestora au ponderi nesemificative.

Scaderea productiei stocate (soldul negativ) insemna ca s-au vandut toate produsele in perioada curenta si o parte din cele stocate, sau aflate in stoc, din perioadele precedente.

Componenta de baza a veniturilor din exploatare este CA, iar componenta de baza a cheltuielilor din expoatare o reprezinta cheltuielile aferente CA (CH).

Cheltuieli la 1.000 lei CA:

Daca:   C¹⁰⁰⁰ < 1.000 se asigura realizarea de profit

= 1.000 punct mort

> atunci CH>CA si intreprinderea este in pierdere

Se urmareste

Pentru analiza factoriala a fenomenului se procedeaza la descompunerea sa in:

1. Determinarea variatiei C¹⁰⁰⁰

2. Determinarea influentelor modificarilor factorilor asupra variatiei C¹⁰⁰⁰

a. Influenta variatiei structurii vanzarilor asupra C¹⁰⁰⁰

b. Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra variatiei C¹⁰⁰⁰

c. Influentarea modificarii costului unitar asupra variatiei C¹⁰⁰⁰

Din analiza datelor se constata ca fata de perioada luata ca baza de comparatie pentru C¹⁰⁰⁰, s-a inregistrat o cheltuiala cu 210,44 lei mai mica.

Situatia favorabila inregistrata de intrepindere este generata de o dinamica a CA (112%) superioara celei inregistrate de cheltuielile aferente (90%). Asupra variatiei cheltuielilor aferente la 1000 lei CA au actionat in mod diferit 3 factori directi de influenta. Astfel:

prin modificarea structurii vanzarior, C¹⁰⁰⁰ au scazut cu 147,6 lei. Modificarea structurii vanzarilor este explicata prin cresterea ponderii vanzarilor cu o cheltuiala la 1000 lei CA mai mica decat media stabilita la nivel de intreprindere in perioada precedenta (1058,3 lei). Consideram justificata modificarea structurii vanzarilor atunci cand are la baza modificarea cererii de pe piata si nu disfunctionalitati de aprovizionare, productie sau desfacere.

prin cresterea proftului mediu de vanzare, C¹⁰⁰⁰ au scazut fata de perioada luata ca baza de comparatie cu 67 de lei. Consideram justificata cresterea profitului mediu de vanzare daca are la baza imbunatatirea calitatii activitatii desfasurate de intreprindere.

cresterea costurilor unitare a avut ca efect cresterea C¹⁰⁰⁰ ct 4,17 lei. Consideram justificata cresterea costurilor daca aceasta a fost insotita de imbunatatirea calitatii activitatii intreprinderii.

Mentinerea si chiar imbunatatirea eficientei C¹⁰⁰⁰ se poate realiza prin:

cresterea preturilor de vanzare prin calitate dar avand in vedere preturile produselor similare comercializate in cadrul sectorului dar si puterea de cumparare a potentialilor clienti

scaderea costurilor prin mai buna negociere a preturilor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice pe unitate de produs in conditiile in care nu se afecteaza calitatea.

Cresterea ponderii vanzarilor cu o C¹⁰⁰⁰ mai mica decat media inregistrata pe intreprindere in perioada precedenta (in contextul respectarii cererii de pe piata).

Impactul variatiei C¹⁰⁰⁰asupra principalilor indicatori economico-financiari

1. Influenta variatiei C¹⁰⁰⁰ asupra profitului aferent CA

gi

ci

pi

2. Influenta variatiei C¹⁰⁰⁰ asupra eficientei utilizarii fortei de munca

Influenta variatiei C¹⁰⁰⁰ asupra eficientei

Abordari conceptuale privind cheltuielile variabile si fixe

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile si a cheltuielilor fixe

Rolul ch variabile si fixe in estimarea riscului de exploatare.

Abordari conceptuale privind cheltuielile variabile si fixe

In functie de comportamentul fata de activitatea desfasurata, cheltuielile se grupeaza in; a) cheltuieli fixe (suma cheltuielilor fixe se va nota cu F) si b) cheltuieli variabile (suma cheltuielilor variabile se va nota cu V).

a. Ch fixe

Sunt generate de buna functionare a intreprinderii. Dpdv al comportamentului fata de volumul de activitate sunt considerate a fi cheltuieli independente.

De regula in componenta cheltuielilor fixesunt regasite:

ch cu chiriile

ch cu asigurarile

ch cu intretinerea

amortizarea

ch cu salariile personalului TESA (din administratie)

Cat timp ch fixe sunt asa indiferent de CA inregistrata, cheltuielile fixe pe unitatea de produs variaza:

b. ch variabile

Sunt cheltuieli care sunt considerate a fi dependsente de volumul de activitate desfasurata de intreprindere. In componenta ch var regasim: ch cu materii prime si materiale, combustibil, energie, ch su salariile personalului direect productiv.

In fazele intreprinderii ch var variaza astfel:

in faza de lansarea I_CA> I_CV

in faza de maturitate I_CA I_CV

in faza de declin I_CA < I_CV

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile si a cheltuielilor fixe

Pentru analiza factoriala a cheltuielilor fixe se folosesc indicii:

ch fixe la 1000 lei CA: (utilizat pt intreprinderi care desfasoara activitate comerciala sau de productie - dar au o pondere mica a productiei stocate si imobilizate <

ch fixe la 1000 lei V_expl:

Daca se cunosc: si I_CA se poate determina nivelul programat al F:

Pentru analiza factoriala a V se foloseste indicatorul:

Ch. variabile la 1.000 lei CA:

Daca se cunoaste evolutia CA stiind ca V¹⁰⁰⁰ are caracter constant se poate estima V programat:

Ex.:

Rolul ch variabile si fixe in estimarea riscului de exploatare.

Riscul de exploatare evidentiaza capacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cele mai mici costuri la variatile mediului in care isi desfasoara activitatea.

Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate (aunct critic, mort).

Pragul de rentabilitate (PR) exprima acel volum de activitate care permite intreprinderii acoperirea cheltuielilor. Prin analiza PR sunt furnizate informatii privind dimensiunea activitatii ce permite realizarea unui anumit profit privind gradul de utilizare al capacitatii de productie dar si privind dimensiunea profituluimaxim ce se poate obtine in conditiile date. Calculul PR se realizeaza in mod diferit in functie de caracterul omogen sau neomogen al activitatii desfasurate.

Se poate detaermina perioada de timp in care intreprinderea isi acopera toate cheltuielile, profit efectiv realizand numai dupa aceast timp.

Pentru determinarea riscului de exploatare se foloseste in literatura de specialitate si indicatorul de pozitie (IP). IP se poate calcula in (1) marimi absolute si in (2) marimi relative.

IP = CA - CA_cr

In literatura de specialitate pozitia unei intreprinderi dpdv al riscului de exploatare este apreciata ca fiind:

a. instabila         daca CA este cu mai putin de 10% superioara CA critice

b. stabila            daca CA inregistrata este cu 10% pana la 20% mai mare decat CA critica

c. confortabila    daca CA inregistrata este mai mult de 20% mai mare decat CA critica

Tot in aprecierea riscului de exploatare se poate utiliza coeficientul de elasticitate:

In literatura de specialitate valorile inregistrate de coeficientul de elasticitate sunt apreciate astfel:

a.       dc valoarea coeficientului este > 11, pozitia este instabila cu un grad de risc ridicat

b.      dc valoarea coeficientului este 11, pozitia este relativ stabila cu un grad de risc mediu

c.       dc valoarea coeficientului este < 6, pozitia este comfortabila cu un grad de risc scazut

Pentru societatea Gama se cunosc urmatoarele informatii (vanzarile au un caracter neomogen):

Pentru societatea Gama se constata realizarea unei CA de 123 milioane prin utilizarea capacitatii de productie in proportie de 66%. Acest rezultat in conditiie in care societatea este caracterizata printr-un profit de 65 de milioane, corespunzator unui grad de utilizare a capacitatii de productie de 35% i-a permis desfasurarea unei activitati profitabile. Gradul efectiv al Uodesi superior celui critic denota nefunctionarea intreprinderii la capacitate maxima. Profitul maxim ce se poate realiza in conditiile utilizarii 100% a capacitatii de productie este de 35 milioane.

Ch de productie includ toate cheltuielile generate prin activitatea desfasurata de intreprindere. In practica frecvent este regasita clasificarea cheltuielilor de productie in cheltuieli materiale, ch cu personalul si cheltuielile generale de productie.

Ch materiale reprezinta expresia valorica a consumului de resurse materiale. In componenta lor se regasesc in principal 2 elemente: ch cu materialele si cheltuielile cu amortizarea. Dimensiunea ch materiale este puternic influentata de specificul activitatii desfasurate de intreprindere. Astfel o pondere relativ ridicata ridicata a ch materiale este caracteristica intreprinderilor cu activitate productiva. In componenta ch materiale se includ: ch cu materiile prime, materiale, combustibil energie, ch cu obiectele de inventar si alte materiale nestocate.

Analza factoriala a ch materiale (M) se face cu ajutorul indicelui ch cu materialele la 1000 lei CA:

I_M < I_CA se asigura o scadere a M¹⁰⁰⁰ deci o crestere a eficientei activitatii.

Dimensiunea este influentata de 2 factori directi:

a.       valoarea de amortizat

- este generata de valoarea de achizitie minima stabilita la nivelul grupului sau dpdv fiscal.

b.      metoda de calcul a amortizarii

Pentru analiza factoriala a ch cu amortizarea se pot folosi mai multe metode:

Analiza dinamica si structurala a ch cu personalul

Analiza factoriala a ch cu personalul

Analiza eficientei utilizarii ch cu personalul

Analiza dinamica si structurala a ch cu personalul

Unde:

I,T_I.S reprezinta impozitele si taxele atribuite intreprinderii, rerspectiv salariatului

CT_M reprezinta contravaloarea tichetelor de masa

Surse pentru analiza ch cu pers:

Cpp

Balanta de verificare (conturile 641, 845, 635)

Evolutia Ch p este urmarita in corelatie cu dimensiunea companiei si cu numarul de salariati:

I_Cp < I_CA

Daca indicele ch cu pers este mai mare decat indicele CA atunci asistam la scaderea eficientei utilizarii fortei de munca.

Daca se cunoaste nivelul de baza al ch cu pers Cp₀ atunci se poate determina ch cu pers maxim admisibila dupa formula:

. Aceasta este valoarea maxima pe care o poate accepta o intreprindere pentru a discuta despre folosirea eficienta a fortei de munca.

Daca valoarea ch cu personalul in perioada efectiva (Cp₁) este mai mica decat valoarea Cp maxim admisibila situatia este favorabila poentru intreprindere, situatie care se bazeaza pe folosirea eficienta a fortei de munca. Daca valoarea este mai mica situatia inregistrata este nefavorabila.

I_Cp > I_NS

In acest mod se evidentiaza dimensiunea ch cu personalul anuale. Semnul arata o crestere a ch cu personalul pe angajat.

I_Csal > I_NS : se evidentiaza o crestere a salariului mediu anual

Analiza factoriala a cheltuielilor cu personalul

Se folosesc mai multe modele multiplicative, in functie de natura activitatii desfasurate de intreprindere, astfel primul model se preteaza pentru societati cu activitate in comert, care inregistreaza valori mici ale productiei stocate si imobilizate. Al doilea model se preteaza societatilor cu productie stocata si imobilizata de volum mare.

1.

2.

Se admite cresterea ch cu personalul pe baza cresterii productivitatii anuale a muncii si scaderea ch cu pers la 1 leu CA. Se admite o crestere minima a tipului mediu de lucru pe salariat deoarece aceasta antreneaza cresteri ale ch su salariile.

Analiza eficientei ch cu personalul

Se pot folosi urmatorii indici:

Indicele de corelatie (I_C)

Pentru a discuta de o crestere a eficientei fata de un an precedent trebuie sa aiba loc urmatoarea relatie:

, p - progrmat

Indicatorii de eficienta

Se inregistreaza eficienta daca:

Exemplu (pt. 2.1.):

Determinarea variatiei

. situatie nefavorabila care reflecta scaderea eficientei utilizarii fortei de munca generata de dinamica superioara a salariului mediu anual fata de dinamica productivitatii muncii.

Determinarea influentei modificarilor factorilor asupra variatiei

Cresterea prod medii anuale cu 24,15% a atras scaderea ch cu pers cu 14,3 lei la mie acest fapt implicand resterea eficientei utilizarii fortei de munca.

Crsterea salariuluimediu anual cu 20% a condus la cresterea ch cu pers la 1000 lei cu 166,7 lei la mie. Marcheaza o scadere a eficientei FM

Impactul nefavorabil generat de variatia salariului mediu anual este mai mare decat mpactul favorabil al variatiei productivitatii muncii anuale deci la nivelul intreprinderii s-a inregistrat per total o scadere a eficientei.

Pentru asiguraea folosirii eficiente se impune cresterea productivitatii intr-o mai mare mpsura sau revizuirea politicii salariale.

Scaderea (soldului mediu al activelor circulante) se poate face prin accelerarea vitezei de rotatie a ACR (respectiv scaderea nr de zile alferente unei rotatii).

Scaderea k se poate obtine prin folosirea creditelor intr-o mai mica masura

poate fi favorabila intreprinderii daca se poate negocia cu institutia de credit in sensul obtinerii unei rate a dobanzii cat mai avantajoase la creditele contractate.

. Cheltuielile cu materialele, persoanlul si cheltuielile indirecte pe unitate de produs.

Costul este expresia valorica a consumurilor de materiale pe unitae de produs

Unde:

n- nr de elemente materiale utilizate pentru realizarea produselor

c_si- consumul specific din elementul material i

c_si- consumul specific din elementul material i

Sacderea C_m (ch cu materialele pe unitate de produs) se poate obtine prin scaderea consumului specific (datorata unei mai bune tehnologii de fabricatie) si a scaderii pretului de aprovizionare (puterea de negociere cu furnizorii).

Scaderea salariului mediu orar se poate realiza numai dc se asigura o crestere a eficientei fortei de munca, a productivitatii fortei de munca.

Orice variatie a costului unitar este regasita in modificarea performantelor intre intreprinderii.

Influenta modificarii variatiei costului unitar in principalele performante ale intreprinderii

a. Influenta modificarii costului unitar asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri

Interpretare: O crestere a ch la 1000 lei CA cu X lei este daorata variatiei costului unitar.

b. Influenta modificarii costului unitar asupra profitului aferent CA (se noteaza cu P)

P = CA - CH =

c. Influenta modificarii costului unitar asupra rentabilitatii comerciale

d. Influenta modificarii costului unitar asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate

Prin scaderea inregistrata de C s-a inregistrat o crestere a eficientei utilizarii fortei de munca cu x mii lei.

e. Influenta modificarii costului unitar asupra eficientei FM, MF, Mfa, Ac