ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN ABORDARE INTRAOSOASA

Cand perfuzarea venoasa rapida este imposibila, alternativa de administrare intraosoasa presupune intrarea lichidelor, medicamentelor si transfuziilor direct in cavitatea medulara a osului, cu o retea vasculara bogata.

Calea intraosoasa de abord este folosita in urgente majore (stop cardio-respirator, colaps , traumatisme, etc.) sau la copii. Pe calea intraosoasa pot fi administrate orice medicamente si lichide, fiind de multe ori, o alternativa salvatoare.

Abordul se face de obicei pe fata anterioara a tibiei, in portiunea proximala si mediala, datorita suprafetei late si intinse, precum si tegumentelor subtiri care acopera osul. Aceasta manevra este facuta de medic, asistat de asistenta.

Abordarea intraosoasa este contraindicata la pacientii cu osteogeneza imperfecta, osteoporoza, fractura, datorita riscului de extravazare subcutanata a substantelor administrate.

Materiale necesare:

 ac special pentru punctie osoasa (la copii se poate folosi unul pentru punctie lombara) la care sa se poata adapta seringa sau perfuzor, transfuzor

 paduri cu betadina sau iod

 comprese

 manusi sterile

 camp steril

 solutie de heparina

 medicatia de administrat si seringa sau perfuzor, in functie de ce se doreste

 xilina 1%

Pregatirea echipamentului:

 se pregateste solutia de perfuzat, astfel incat sa poata fi imediat atasata

 se eticheteaza solutiile care se administreaza

Administrare:

 se confirma identitatea pacientului

 daca pacientul este constient si nu este copil, se explica procedura pacientului si locul de punctionare

 se va obtine consimtamantul pacientului sau a familiei pentru efectuarea manevrei

 se intreaba pacientul daca este alergic la lidocaina (xilina) sau se testeaza daca nu a mai folosit, daca nu stie, sau daca este copil

 se spala mainile

 se poate administra un sedativ, daca medicul indica

 se pozitioneaza pacientul in functie de locul ales pentru punctie

 se ofera medicului manusile sterile si padurile cu betadina sau iod. Acesta, in mod steril, va dezinfecta locul punctiei si va lasa sa se usuce, apoi va acoperi cu un camp steril cu o deschizatura la locul de punctionare

 se ofera medicului seringa, cu doza indicata de lidocaina pentru efectuarea anesteziei locale

 dupa efectuarea anesteziei se va oferi medicului, in mod steril, acul de punctionare

 dupa ce introduce acul, se va verifica corectitudinea manevrei, cu ajutorul unei seringi atasate, prin aspirare de maduva, apoi se va spala cu o seringa cu heparina

 dupa permeabilizare, se va atasa perfuzorul

 asistenta isi va pune manusi sterile si va curata locul punctionarii, va securiza si va fixa acul cu fixatoare sau comprese, va regla ritmul perfuziei, conform indicatiilor si va supraveghea locul de punctionare, pentru a observa eventualele semne de sangerare sau extravazare.

Consideratii speciale:

 perfuzia intraosoasa trebuie sistata cat mai curand posibil, imediat ce se poate obtine abord venos (preferabil sa nu dureze mai mult de 2-4 ore) deoarece creste riscul de infectie

 dupa ce se scoate acul intraosos, se va mentine presiune ferma timp de 5 minute si se va pansa steril

Complicatii:

 cele mai comune complicatii sunt extravazarea lichidelor in tesutul subcutanat sau subperiostal, datorita unei gresite amplasari a acului

 alte complicatii pot fi abcesele subcutanate, osteomielitele.